Filmul românesc ai cărui actori au fost condamnați la moarte și executați. Pelicula a fost un succes pentru public

Cel mai mare jaf petrecut vreodată într-o ţară comunistă s-a transformat într-o peliculă de mare succes. Fillmul românesc ai cărui actori au fost condamnaţi la moarte şi executaţi înainte de lansarea acestuia rămâne un caz unic în istorie.

Jaful Băncii de stat a României, moment istoric

28 iulie 1959, ora 8:00, Calea Giuleşti. Cinci persoane înarmate şi cu măşti pe faţă opresc maşina Băncii de Stat a Republicii Populare Române, iau cei 1.685.000 de lei (aproximativ 250.000 de dolari), îi urcă într-un Moskvici Getax şi dispar. Maşina instituţiei, o Skoda Station, nu are niciun sistem de siguranţă, iar motivul este unul simplu de dedus: nimeni nu ar fi avut curaj să facă aşa ceva în perioada comunismului.

Orele amiezii. Un taxi opreşte pe un câmp din apropierea malului Dâmboviţei iar şoferul scoate mai multe pachete din portbagaj şi pleacă mai departe. Copiii care se joacă în zone aleargă să vadă ce se întâmplă şi găsesc bancnote. În total, 138.000 de lei. Câteva ore mai târziu, maşina este găsită abandonată în zona Panduri, iar Miliţia găseşte încă 213.000 de lei.

Pentru că îşi dau seama că nu au alte indicii iar jaful este de o amploare fără precedent, toate unităţile informative de Securitate sunt implicate în caz şi este constituit un comandament de urgenţă.

Cum sunt descoperiţi vinovaţii pentru cel mai mare jaf

Cel care reuşeşte să găsească vinovaţii este locotenent-colonelul Hristache Zambetti. Datorită experienţei sale îşi dă seama că un fost cadru superior de miliţie, Alexandru Ioanid, este implicat în “jaful secolului”. Acesta pune multe întrebări despre suspecţi, îşi oferă serviciul pentru descoperirea acestora şi îşi dă cu părerea despre cum ar trebui să acţioneze Miliţia.

August 1959. Zambetti merge în vizită chiar în locuinţa lui Ioanid şi observă, într-o scrumieră de pe masa din sufragerie, printre mucuri de ţigară, o banderolă de la un pachet de bancnote. O ia şi, după verificări, află că are marcaj din 28 iulie 1959. Începe să îi intercepteze telefonul şi află şi numele celorlalte cinci persoane implicate: Ioanid Paul, Glanstein Abraşa Saşa Muşat, Obedeanu Haralambie, Sevianu Igor şi Sevianu Monica, scriu cei de la Adevarul.ro.

16 septembrie 1959. Cei şase sunt arestaţi iar în urma percheziţiilor sunt recuperaţi toţi banii. Aceştia fuseseră ascunşi în canapele, fotolii, în interiorul aparatelor de radio sau în sobe de teracotă.

23 noiembrie 1959. Tribunalul Militar din Bucureşti dă sentinţa: cei cinci bărbaţi sunt condamnaţi la moarte, în timp ce Monica Sevianu la închisoare pe viaţă, ţinându-se cont că era mama a doi copii.

18 februarie 1960, Penitenciarul Jilava. Hoţii sunt executaţi prin împuşcare. Monica Seviana este eliberată în 1964, apoi emigrează în Israel.

Filmul românesc ai cărui actori au fost executați

Deşi pare ireal, cei şase au fost obligaţi să îşi interpreteze propriile roluri pentru o reconstituire a celebrului jaf. Filmul “Reconstituirea”, în regia lui Virgil Calotescu, a fost finalizat după împuşcarea hoţilor şi a fost destinat doar nomenclaturii comuniste. Reprezintă singura peliculă în care actorii au fost condamnaţi şi executaţi înainte de lansare.