Piața de gaze naturale a fost liberalizată în ianuarie anul acesta. Odată cu acest demers analiștii din piață spuneau că prețurile regăsite pe facturile consumatorilor vor crește semnificativ. Dar nimeni nu se aștepta ca o factură să crească de la 107 lei la aproximativ 900 de lei pe Mwh. Genul acesta de abuzuri apar din ce în ce mai des, mai ales la consumatorii fizici.
În 2018 o analiză a tendințelor pieței de gaze naturale din România trăgea un veritabil semnal de alarmă asupra creșterii prețurilor, odată cu liberalizarea pieței. Această analiză vorbea de evoluțiile anticipate pe piața românească a gazelor până în 2030, calculate pentru Ministerul Energiei folosind modelul PRIMES în 2016, ca parte a proiectului unei noi energii naționale strategie.
„În modelarea PRIMES (2016) a evoluției piețelor energetice au fost realizate trei scenarii de preț al gazelor naturale. Scenariul prețului central al gazului se bazează pe o estimare medie între scenariile de preț scăzut și cel ridicat. Proiecția pe termen scurt în scenariul prețului mediu indică o creștere moderată până în 2025 la o rată mai mică decât cea a creșterii prețurilor la petrol.
Pe termen mediu și lung, creșterea cererii globale de gaze naturale va crește probabil prețurile, deși acest lucru va fi echilibrat prin creșterea producției din surse neconvenționale, mai ales după 2020.”, spune analiza făcută de Vasile Iuga and Radu Dudău în 2018.
Ceea ce nu anticipa această analiză în scenariile propuse, este explozia necontrolată a prețurilor la gaze naturale, după 1 ianuarie 2021. Astăzi suntem în fața unei crize globale și a unor creșteri progresive a prețului la gaze naturale, la nivel mondial.
Creșterea prețurilor la gaze naturale, care amenință să crească facturile de combustibil de iarnă, să afecteze consumul și să exacerbeze o creștere a inflației pe termen scurt, reprezintă o altă lovitură pentru o economie mondială care tocmai se pune în picioare după șocul coronavirusului.
Haosul de pe piața gazelor naturale, care a determinat creșterea cu 280% a prețurilor în Europa în acest an și a dus la o creștere de 100% în SUA, este pus pe seama unei serii de factori, de la niveluri scăzute de stocare la prețurile de carbon până la reducerea aprovizionării rusești, conform uneli analize făcute de Reuters.
În tot acest context, în plină evoluție, românii sunt puși în fața unor facturi exorbitante. Este cazul recent al unui consumator care a primit o factură la gaze naturale mărită de la 107 lei la 900 de lei pe MWh. Majorarea, aberantă și abuzivă, nu a fost notificată în prealabil de furnizorul de servicii.
Astfel de cazuri nu sunt singulare, dacă ne uităm ce se întâmplă și la facturile de energie electrică. Cât despre compensarea, care tocmai ce a fost emisă de Guvernul Cîțu, în opinia lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, nu ajută cu nimic dacă facturile vin de 9 ori mai mari.
„Subvenției de 25% pentru consumator reprezintă un ajutor nesemnificativ, spre exemplu: un consumator care plătea anul trecut 107 lei/MWh, respectiv 500 lei/lună (TVA inclus), dacă – atenție doar dacă este consumator casnic și consumă 1000 mc/sezon rece 2021/2022 (într-o iarnă grea puțini se vor încadra în această limită) – urmează să achite lunar pentru gaze la un preț de 900 lei/MWh, suma de 4205 lei/luna, din care statul îi va compensa 1051 lei/luna, adică îi rămâne de plată 3153 lei/lună (o creștere de 620% a costului lunar cu gazele).”, precizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Încă de la primele semne de majorări nejustificate analiștii au cerut insistent modalități concrete de plafonare a prețurilor la gaze naturale și energie electrică. Noile sume nu fac altceva, decât să împovăreze și mai mult consumatorul final, fie casnic, fie industrial.
Efectele acestor majorări, dacă vorbim de consumatorii industriali, se regăsesc în prețurile de vânzare a bunurilor pe care aceștia le produc. Asta înseamnă o creștere forțată a prețurilor pe piață, și deci, o criză economică fără precedent.
„Plafonarea prețului cu subvenția furnizorului, pentru plata diferenței între prețul de achiziție și prețul de vânzare al furnizorului, plecând de la declarația furnizorului că achită 715 lei/MWh pentru gazele achiziționate, iar prețul plafonat este la 135 lei/MWh, înseamnă că statul trebuie să-i achite furnizorului 580 lei/Mwh, respectiv pentru o factura de 500 lei/luna la gaze ar trebui să-i achite furnizorului 2277 lei/lună.
Dacă ne gândim că într-o lună de iarnă consumul României pentru consumatorii casnici care ar beneficia de aceste condiții este de 0,5 mld mc, suma care trebuie să o scoată statul din buzunar ar fi de 0,6 mld euro/lună, la o diferență de preț achiziție-vânzare de 580 lei/MWh” , mai spune Dumitru Chisăliță.