Expresii și semnificații: ce înseamnă, de fapt să „o întorci ca la Ploiești”

Expresia „o întorci ca la Ploiești” are rădăcini istorice, deci este mai veche decât ai crede. Semnificația acestei expresii e destul de diferită față de sensul pe care-l folosim când îi spunem cuiva asta.

Limba română este plină de expresii „colorate”. Dacă există un domeniu unde tradiția s-a păstrat cu strictețe, consider că este cel al lingvisticii. În prezent, încă folosim în vorbirea de zi cu zi expresii care au o vechime de câteva sute de ani.

Vestea tristă a momentului! Familia Băsescu, la pământ! Ce s-a aflat după BOALA CUMPLITĂ, noi detalii

BOMBA MOMENTULUI despre Petre Roman! S-a aflat după moartea Mioarei Roman. Dumnezeule, ce a putut face! E cumplit

Ce înseamnă că „o întorci ca la Ploiești”

Expresia „o întorci ca la Ploiești” este cel mai bun exemplu. Toată lumea a spus-o cel puțin o dată. Azi, i-o adresăm cuiva care se eschivează de la o situație, unei persoane care nu vrea să-și asume responsabilitatea unei greșeli și încearcă să dreagă situația în favoarea sa. Atunci când se vede încolțită, persoana respectivă o întoarce ca la Ploiești, adică își schimbă părerea în ultimul moment, ca să evite consecințele.

Politicienii o întorc, de regulă, ca la Ploiești, mai ales după ce un partid pierde alegerile. Când vede că vechile politici prost gândite aproape că i-au adus falimentul, un anumit partid își schimbă discursul și orientarea, ca să se plieze pe situație.

În realitate, la sfârșit de secol XIX și început de secol XX, aceasta nu era o expresie în sine, ci o stare de fapt, dar se petrecea, într-adevăr, la Ploiești.

Cum a apărut expresia „o întorci ca la Ploiești”

Gară din Ploiești

De mai bine de un secol, se știe că acest oraș a fost un important nod feroviar pentru țările române. Totul a început cu trenurile care plecau din București spre Transilvania. Acestea erau nevoite să oprească în gara Ploiești, unde locomotiva era decuplată de la vagoane. Ulterior, locomotiva intra pe o linie de manevră și era întoarsă pe o placă turnantă, acționată manual de către angajații CFR.

În cele din urmă, locomotiva era cuplată la celălalt capăt al garniturii, astfel încât, astfel că ultimul vagon al trenului venit din București devenea brusc primul.

CFR a făcut asta din 1879 până în anii în care a avut loc Primul Război Mondial, suficient timp în care oamenii au observat manevra, s-au obișnuit cu ea și au ajuns să creeze o expresie pe baza acelui fapt. La Ploiești, trenurile nu mai întorc de mult în acest fel, dar expresia a rămas, fără că generațiile născute după anii ’50 să aibă habar (în mare parte) cum a apărut.

În epoca interbelică, însuși marele dramaturg Ion Luca Caragiale a scris în schița Întârziere, publicată în 1900, despre manevra CFR-iștilor: „De la Ploiești, trenul de Predeal că să apuce spre București schimbă frontul și, ca și cum ar vrea să se întoarcă înapoi, locomotiva se pune acolo, unde până aici era coada trenului”.