VIDEO: Elena Ceaușescu și agenda sa din ultimul an de viață. Unele decizii se iau la fel și azi

de: Iorgu Ianusi
22 04. 2019

Elena Ceaușescu, șefa Cabinetului 2, spaima tuturor, care, de multe ori, trecea drept Cabinetul 1.

Iată imaginea soției fostului dictator Nicolae Ceaușescu prezentată în cartea istoricului Lavinia Betea, „Ultimul an din viața Elenei Ceaușescu”.

Portretul primei-doamne este construit, de această dată, prin prisma întâlnirilor pe care le avea zilnic.

Sunt puse cap la cap discursuri din timpul ședințelor, întâlnirile private și mărturiile unor oameni care le-au supraviețuit dictatorilor.

Lavinia Betea a construit viața de birou a Elenei Ceaușescu, prezentă zilnic la sediul Comitetului Central al PCR.

Elena Ceaușescu și agenda întâlnirilor. Despre aur și datorie externă

Notele cu numele celor programați la întâlniri, cu orele și minutele aferente, au fost consemnate de șeful său de cabinet.

O simplă lectură a cărții ne arată că unele decizii sunt luate aproape la fel și astăzi. Un lider dictează, adjuncții execută fără comentarii, cu laudele aferente aduse în public conducătorului.

Vineri, 31 martie: „La acea ședință CPEx ținută între orele 10.30 și 11.10 s-a anunțat rambursarea integrală a datoriei externe a României. (…) În 1980 aveam de plătit peste 11 miliarde de dolari. În total, din 1975 până în martie 1989, cu dobândă, s-au plătit circa 21 de miliarde de dolari. S-au plătit, alături de aceștia, și datoriile în ruble (a căror valoare n-a mai comunicat-o)”. Ultimul an din viața Elenei Ceaușescu

Urmează un moment considerat istoric de soții Ceaușescu, achitarea datoriei externe a României.

Luni, 17 aprilie: „În ședința MAN din acea zi s-a adoptat o lege cu adevărat istorică – Legea privind interzicerea creditelor din străinătate. Consecințele nu vor întârzia să apară: peste mai puțin de o săptămână, Comunitatea Europeană a suspendat convorbirile economice cu România”. Ultimul an din viața Elenei Ceaușescu

Dictatorii, depășiți de Limba română și de noțiuni elementare de Economie

Soții Ceaușescu erau depășiți de unele noțiuni. Chiar și în fața unor explicații coerente venite de la colegi din conducerea P.C.R, mențineau unele ordine considerate acum eronate.

Marți, 6 iunie:Ca să achite datoria externă, din rezerva națională s-au vândut 80 de tone de aur. Ceaușescu voia ca până la Congresul din toamnă să le răscumpere. Până la capătul anului a reușit să achiziționeze însă abia peste 20 de tone”. Ultimul an din viața Elenei Ceaușescu

Silviu Curticeanu, șeful cancelariei Comitetului Central P.C.R, a povestit în memoriile sale despre problema datoriilor. A explicat cum unele noțiuni de economie le scapau președintelui și soției sale.

„La început, nedumerirea și apoi supărarea (lui Ceauşescu – n.r.) erau determinate de faptul că datoria externă, deși înghețată prin necontractarea unor noi credite, se schimba de la o lună la alta, datorită fluctuațiilor cursului valutar; Ceaușescu nu putea sau nu voia să înțeleagă acest lucru și îi acuza pe cei din domeniul bancar-financiar de fals, iar pe mine mă obliga să-i scot materialele anterioare, care, bineînțeles, cuprindeau alte cifre, în raport cu structura în valută a datoriei externe și de fluctuațiile cursului valutar; am încercat de multe ori în liniște, cu documentare serios întocmită, să-i explic motivele diferențelor de la o perioadă la alta, dar totul a fost în zadar, alegându-mă, în cele din urmă, cu pierderea încrederii în mine”. Silviu Curticeanu, citat din memoriile sale

Lavinia Betea și agenda numită „Ultimul an din viața Elenei Ceaușescu”

Cu extrase din presa vremii și cu notele șefului de cabinet al Elenei Ceaușescu, istoricul Lavinia Betea a ilustrat ultimul an din viața soției fostului dictator.

Au fost utlizate mărturii din memoriile unor activiști de prim rang. Între aceștia, Dumitru Popescu-Dumnezeu (principalul ideolog al Partidului) și Silviu Curticeanu, şeful Cancelariei CC al P.C.R.

Volumul arată modul în care a fost condusă România până în 22 decembrie 1989.