Efectele pe termen lung ale infectării cu covid. Cu ce probleme de sănătate rămân pacienții, conform unui studiu

Suntem la aproape doi ani de la declanșarea pandemiei, iar numărul victimelor este în continuare în creștere. Pe lângă decesele din toată această perioadă, este pentru prima dată când noi studii vorbesc despre efectele pe termen lung ca urmare a infectării cu covid. Problemele enunțate în aceste studii sunt alarmante și, din păcate, se regăsesc la cei care au trecut prin boală, dar mai ales la cei care au avut infecții severe.

OMS vorbește pentru prima dată despre efectele pe termen lung ale COVID-19

Noul coronavirus a fost detectat în China în decembrie 2019. De atunci, peste 175 de milioane de persoane din întreaga lume au fost infectate după un an, iar peste 3,8 milioane de persoane au murit din cauza bolii. Deși eforturi fără precedent din partea comunității științifice și medicale au fost direcționate către secvențierea, diagnosticarea, tratarea și prevenirea COVID-19, efectele de durată ale pacienților după faza acută a bolii nu au fost încă dezvăluite, până astăzi.

OMS a publicat săptămâna aceasta un studiu despre efectele pe termen lung un termen folosit pentru a descrie problemele de sănătate persistente care afectează unii supraviețuitorii COVID-19. Oamenii de știință încă lucrează pentru a înțelege acest sindrom. Iată ce știu ei până acum.

Cum definețte OMS efectele pe termen lung ale COVID-19

OMS definește efectele pe termen lung ca fiind o afecțiune cu cel puțin un simptom care debutează, de obicei, în termen de trei luni de la debutul infecției confirmate sau probabile cu coronavirusul, care persistă timp de cel puțin două luni și care nu poate fi explicată printr-un alt diagnostic. Simptomele pot începe în timpul infecției sau pot apărea pentru prima dată după ce pacientul s-a recuperat după o boală acută.

Printre cele mai frecvente simptome persistente se numără oboseala, dificultăți de respirație și probleme cognitive. Altele includ dureri în piept, probleme cu mirosul sau gustul, slăbiciune musculară și palpitații cardiace.

În general, COVID lung, termenul inclus în studiu, are un impact asupra funcționării de zi cu zi. Definiția OMS se poate schimba pe măsură ce apar noi dovezi și pe măsură ce înțelegerea consecințelor COVID-19 continuă să evolueze. O definiție separată poate fi aplicabilă pentru copii, a precizat agenția.

Cât de frecvent este „Covid lung”?

Numărul exact de persoane afectate nu este cunoscut. Un studiu realizat de Universitatea Oxford pe mai mult de 270.000 de supraviețuitori ai COVID-19 a constatat cel puțin un simptom pe termen lung la 37% dintre aceștia, simptomele fiind mai frecvente în rândul persoanelor care au necesitat spitalizare.

Un studiu separat de la Universitatea Harvard, care a implicat peste 52.000 de supraviețuitori COVID-19 ale căror infecții fuseseră doar ușoare sau asimptomatice, sugerează că efectele pe termen lung ale COVID ar putea afecta mai des pacienții cu vârsta sub 65 de ani. Peste 236 de milioane de infecții cauzate de coronavirus au fost raportate până în prezent, potrivit unei numărători Reuters.

Ce spun alte studii despre efectele pe termen lung

Într-un studiu publicat în Lancet, cercetătorii chinezi au raportat că, la 12 luni după ce au părăsit spitalul, între 20% și 30% dintre pacienții care au fost moderat bolnavi și până la 54% dintre cei care au fost în stare critică încă mai aveau probleme pulmonare. Studiul de la Harvard a constatat, de asemenea, că noile diagnostice de diabet și de tulburări neurologice sunt mai frecvente în rândul celor cu antecedente de COVID-19 decât la cei care nu au această infecție.

Multe simptome ale COVID lung se rezolvă în timp, indiferent de gravitatea bolii inițiale COVID-19. Proporția pacienților care încă se confruntă cu cel puțin un simptom a scăzut de la 68% la șase luni la 49% la 12 luni, potrivit studiului publicat în Lancet. OMS a precizat că efectele pe termen lung COVID  se pot modifica în timp și pot reveni după ce au prezentat o ameliorare inițială.

Studii mici au sugerat că unele persoane cu „COVID lung” au înregistrat o ameliorare a simptomelor lor după ce au fost vaccinate. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA au declarat că sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina efectele vaccinării asupra afecțiunilor post-COVID.

Unul din zece pacienți are efectele pe termen lung la 8 luni după infectare

La opt luni după o infectare COVID-19 ușoară, una din zece persoane are încă cel puțin un simptom moderat sau sever care este perceput ca având un impact negativ asupra vieții profesionale, sociale sau casnice. Efectele pe termen lung, cele mai frecvente, sunt pierderea mirosului și a gustului și oboseala. Aceasta este concluzia unui studiu publicat în revista JAMA, realizat de cercetători de la Spitalul Danderyd și de la Karolinska Institutet din Suedia.

În cadrul celei de-a treia monitorizări din ianuarie 2021, echipa de cercetare a examinat prezența auto-raportată a efectelor pe termen lung și impactul acestora asupra vieții profesionale, sociale și de familie pentru participanții care au avut COVID-19 forma ușoară cu cel puțin opt luni înainte.

Acest grup a fost format din 323 de lucrători din domeniul sănătății. Dintre aceștia 83% erau femei, cu vârsta de 43 de ani. Eșantionul a fost comparat cu 1.072 de lucrători din domeniul sănătății, dintre care 86% femei, cu vârsta  de 47 de ani, care nu au avut COVID-19 pe toată perioada studiului.

„Efectele pe termen lung sunt pierderea mirosului și a gustului”

Rezultatele arată că 26% dintre cei care au avut COVID-19 anterior, comparativ cu 9% din grupul de control, au avut cel puțin un simptom moderat sau sever care a durat mai mult de două luni și că 11%, comparativ cu 2% din grupul de control, au avut cel puțin un simptom cu impact negativ asupra vieții profesionale, sociale sau casnice care a durat cel puțin opt luni.

„Am investigat prezența simptomelor pe termen lung după un COVID-19 ușor la un grup relativ tânăr și sănătos de persoane active și am constatat că efectele pe termen lung sunt pierderea mirosului și a gustului. Oboseala și problemele respiratorii sunt, de asemenea, mai frecvente în rândul participanților care au avut COVID-19, dar nu apar în aceeași măsură.

Cu toate acestea, nu observăm o prevalență crescută a simptomelor cognitive, cum ar fi oboseala cerebrală, probleme de memorie și concentrare sau tulburări fizice, cum ar fi dureri musculare și articulare, palpitații cardiace sau febră pe termen lung.”, spune Charlotte Thålin, medic specialist, doctor în științe medicale și cercetător principal al studiului COMMUNITY de la Spitalul Danderyd și Karolinska Institutet.