În general, conform modului în care sunt făcute, jeleurile sunt produse tartinabile făcute de obicei din fructe, zahăr și pectină. Jeleul se face cu sucul fructului, dar se produc, de asemenea, și unele jeleuri de legume. Cu toate astea, ți-ai pus întrebarea „din ce sunt făcute jeleurile?” Mai ales cele pe care le cumperi din Lidl, Kaufland, Penny sau Profi. Încercăm să aflăm împreună răspunsul la această întrebare, cu o singură avertizare. S-ar putea ca la finalul acestui articol să nu mai vrei să le mănânci.
Jeleurile pot fi o gustare sănătoasă, în funcție de ingredientele folosite la prepararea lor. Recomandarea nutriționiștilor este să cauți jeleurile care este făcute din suc de fructe 100% pur sau care nu au zahăr adăugat și că nu conțin coloranți, arome, conservanți sau îndulcitori artificiali adăugați.
Pentru o alternativă sănătoasă, ai putea să-ți prepari acasă propriul jeleu folosind ingrediente naturale, cum ar fi piure de fructe, miere sau stevia. De asemenea, poți cumpăra jeleurile organice cu puține sau niciun ingredient adăugat. Consumul de jeleu cu moderație poate face parte dintr-o dietă sănătoasă, deoarece este sărac în calorii și conține adesea o cantitate bună de vitamina C, acid folic și potasiu. Cu toate acestea, oferă un minim de proteine, grăsimi sănătoase și fibre alimentare, așa că nu ar trebui să fie singura gustare pe care te poți baza.
Dar, deși există variante mai sănătoase, rămâne întrebarea „din ce sunt făcute jeleurile?”, în mod particular jeleurile industriale, regăsite în marile lanțuri de magazine, precum Lidl, Kaufland, Penny sau Profi.
Dacă am înțeles ideea că jeleurile orcanice sau cele naturale, făcute în casă nu prezintă un pericol pentru sănătate, din păcate nu putem spune același lucru și despre cele făcute în masă, sau denumite jeleuri industriale. În acest caz, ca în multe altele, vorbim de conținut ridicat de coloranți, arome, conservanți sau îndulcitori artificiali
La acestea se mai adaugă și alte elemente, despre care s-a demonstrat că pot fi nocive sănătății consumatorului, în cazul de față majoritatea fiind cei mici. În primul rând, ar trebui să ne uităm la conținutul acestor produse, conform etichetelor regăsite pe ambalaje, iar acesta sunt, după cum urmează:
Concluzia, pentru început, este că sunt 28 de elemente regăsite în jeleurile din magazine, în raport cu cele organice sau cele naturale de care vorbeam la început. Inclusiv nutriționiștii și specialiștii în alimentație spun că numărul este mult prea mare, iar fiecare element în parte, dacă ar fi să fie disecat, are potențialul de a fi dăunător sănătății consumatorului.
Așa cum spuneam recent, s-a constatat că, de exemplu, ulei vegetal de palmier poate fi extrem de nociv, iar cercetările științifice au venit ca un plus în a susține această afirmație. Același lucru, mai spun studiile, este și în cazul substanțelor aromatizate, precum și în cazul gelatinei, care aparent ar părea inofensivă.
Un studiu recent făcut pe aceste produse a scos la iveală că, pe lângă cele enunțate mai sus, jeleurile mai conțin acid citric, proteină animală și între 7 și 14 lingurițe de zahăr la suta de grame de jeleu. Același studiu a mai arătat că un procent de 47% din produsele testate conțin ce puțin 34 de aditivi și coloranți sintetici.
Deși ne dorim ca ceea ce le dăm copiilor, mai ales că acestora le plac jeleurile, să fie sănătos, realitatea ne demonstrează cu totul altceva. Fră să vrem, punem în pericol sănătatea micuților și, în cele din urmă, și a noastră. Ar trebui, mai spun specialiștii, să fim foarte atenți la ceea ce mâncăm, și acolo unde se poate, să optăm în a face acasă genul acesta de produse.