Din ce este făcut zahărul Coronița, de fapt. Detaliul de pe etichetă la care trebuie să fii atent
Românii se află printre cei mai mari consumatori de zahăr din lume și pe locul 1 în Europa, conform studiilor. Cu toate acestea, la noi în țară nu există nicio fabrică de zahăr cu capital românesc. Printre preferințele oamenilor se numără brandul de zahăr Coronița, produs de grupul austriac Agrana la Buzău și Roman. Deși românii consumă mult zahăr anual, puțini știu din ce este făcut zahărul Coronița, de fapt!
Din ce este făcut zahărul Coronița, de fapt
Fie ne îndulcim ceaiul sau cafeaua, fie îl folosim la prepararea dulciurilor, zahărul nu lipseşte din nici o bucătărie. Consumăm zahăr în cantități enorme, dar știm cu adevărat din ce este făcut? În prezent, zahăr se mai produce doar la Buzău și la Roman, acolo unde grupul austriac Agrana este producătorul brandurilor Mărgăritar și Coronița.
Pentru cei care nu știu, în fabrica de la Roman se procesează zahăr din sfeclă și zahăr brut din trestie, iar la Buzău se face doar rafinare de zahăr brut din trestie.
Anul trecut, comisarii de la Protecţia Consumatorilor (ANPC) au descoperit că producătorul Agrana induce în eroare consumatorii în privinţa naturii ingredientelor şi produselor folosite la prepararea zahărului. Din ce este făcut zahărul Coronița, de fapt, aflați în materialul de mai jos!
Este fabricat din trestie de zahăr
ANPC a analizat materiile prime din care este obţinut zahărul Coronița. Acesta este prelucrat din trestie de zahăr și este denumit zahăr din trestie. De asemenea, sucul de zahăr este produs din sfeclă de zahăr, o plantă a cărei tubercul conține o concentrație mare de zaharoză. Zahărul din trestie este prelucrat printr-un proces îndelungat și conține 99% zaharoză.
„Ambele tipuri de zahăr se ambalează sub acelaşi brand, în acelaşi tip de ambalaj, cu aceeaşi etichetare, uneori un tip de zahăr, alteori celălalt tip, fiind inscripţionat pe ambalaj lotul de fabricaţie, care cuprinde în codificare un cod al fabricii, un cod al ambalatorului, un cod al naturii ingredientului primar [B – pentru sfeclă de zahăr (sugar beet), R – pentru trestie de zahăr (raw cane)], precum şi data ambalării.
Cele două tipuri de zahăr nu se amestecă. Deşi informaţia corectă asupra naturii ingredientului primar ar putea fi determinată prin decodificarea lotului de fabricaţie, în realitate consumatorii nu au acces la aceasta, neexistând pe ambalaj vreo explicaţie a codului.
De asemenea, informaţiile privind originea geografică sunt înscrise într-o formă echivocă, inexactă, „Origine din UE şi din afara UE”, din declaraţii rezultând că este vorba de originea ingredientului primar. Nu se menţionează locul de producţie, România, produsul având declarat doar distribuitorul din Viena al grupului Agrana”, a precizat Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.
Zahărul nu are termen de expirare
Atunci când cumpărăm o pungă sau o cutie de zahăr, trebuie să fim atenţi la ambalaj. Trebuie să fie intact, nu tăiat, rupt sau înţepat. Dacă zahărul se scurge din pungă, nu trebuie cumpărat. De altfel, zahărul nu are un anumit termen de garanţie, deci nu expiră. Condiția este ca acesta să fie depozitat departe de umiditate.
Zahărul se păstrează cel mai bine în spații răcoroase și uscate. Cel mai bine este să-l păstrăm în dulap, într-o cutie care se închide ermetic. Totodată, acest ingredient nu face gărgăriţe sau molii, drept urmare, poate fi păstrat chiar și până la doi ani.
Citește și: Alimentul din care Austria face cel mai mare profit în România