Dezvăluirea despre Austria care ar arăta de ce nu au vrut să fim în Schengen. Relaţiile cu Rusia au înflorit

Finalul de an 2022 și începutul lui 2023 găsește România într-o situație extrem de delicată. Spre finalul lunii decembrie se aștepta un vot pozitiv pentru aderarea statului român la spațiul Schengen. Numai că, după o schimbare de optică cu 180 de grade, Austria dădea lovitura fatală în ședința JAR, votând împotrivă. Reacțiile au fost extrem de dure la adresa cancelariei austriece, și nu doar din partea politicienilor români. ba mai mult, cum era de așteptat, au apărut și teoriile conspirației, unele bazate pe date economice, precum cele enunțate de europarlamentarul PMP Eugen Tomac.

Spațiul Schengen, votul Austriei, și premizele din spatele acestuia

În decembrie Austria vota împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă trecere, în schimb votul pozitiv era dat Croației. Votul lua prin surprindere tot spațiul european, având în vedere faptul că, Olanda, care timp de 11 ani fusese împotriva aderării României la spațiul Schengen, acum dădea undă verde, dar și datorită progreselor importante făcute de România în ceea ce privește securizarea granițelor.

De fapt, motivația cancelariei austriece tocmai pe asta a marjat, declarând că România nu a rezolvat această problemă și că numărul mare de migranți veniți dinspre granițele noastre ar fi fost mult prea mare, uitând de fapt că lipsa de securitate a granițelor este în Balcani, deci Bulgaria, și în niciun caz în România.

Imediat după votul dat referitor la spațiul Schengen, au apărut reacții dure în spațiul public local și european, existând voci importante europene care criticau în termeni extrem de duri justificările Austriei. Ba mai mult de-atât, au apărut și teoriile conspirației pe marginea votului, majoritatea aducând în discuție motivațiile economice ale votului Austriei. Una din aceste motivații, care de altfel stă în picioare, este interesul statului austriac la portul de la Trieste, iar polemica pe această temă cu siguranță va mai continua.

Vezi și: Ministrul din Austria, o nouă reacție uluitoare după ce a refuzat România în Schengen: „Mafia traficanților reacționează”

Eugen Tomac face dezvăluirea despre Austria, Schengen, și relaţiile cu Rusia

Un alt aspect, tot cu caracter economic, a fost enunțat de către europarlamentarul PMP Eugen Tomac, făcând referire la aderarea României la spațiul Schengen și votul Austriei. Dar acesta a uitat de fapt că aceste declarații sunt scoase dintr-un context euopean mult mai amplu, și care datează încă dinaintea declanșării crizei ucrainene.

Ca mai toată lumea, majoritatea țărilor UE au făcut mult mai multe schimburi comerciale cu Rusia înainte ca sancțiunile să fie aplicate, cu excepția câtorva dintre ele. Așadar, Austria nu este singurul stat care a avut relații economice cu Kremlinul.

Dar, conform europarlamentarului Eugen Tomac, tocmai aceste relații economice înfloritoare dintre cele două state ar fi la baza votului de veto dat României la aderarea în spațiul Schengen. Poate fi adevărat, dacă aceste relații s-ar fi dezvoltat după 24 februarie 2022.

Datele la care face referire Eugen Tomac sunt cele legate de 2021, în planul de raportare din 2022.  Cu toate astea, Eugen Tomac susține aceste aspecte, bazându-se pe datele economice Eurostat ale Austriei, declarând:

„De exemplu, Austria a avut, în perioada februarie – august a anului trecut, o creştere cu 139% faţă de anul 2021 a schimburilor economice cu Rusia.

Atunci de ce, în mod ipocrit, se întreabă unii de unde are criminalul de la Kremlin bani pentru a finanţa maşinăria de război? Sigur, Nehammer va spune că statisticele Eurostat nu sunt corecte, dar suntem obişnuiţi cu asta”, scrie Eugen Tomac, pe pagina sa de Facebook.

Dar cum, inclusiv Austria, propunea sancțiunile dure economice, e cam greu de crezut că Rusia ar fi motivul votului negativ. Un alt aspect, poate omis, este că în 2021, importurile austriece din Rusia s-au ridicat la 4,67 miliarde de euro, potrivit Eurostat, iar întreaga UE a importat bunuri din Rusia în valoare de 181 de miliarde de euro în 2022, iar gazele și petrolul reprezintă 70% din această sumă.

Aceasta a fost o creștere globală de 38% față de 2021, și nu trebuie să uităm că nici Austria nu face parte din NATO, dar în tot acest timp  stă în mijlocul NATO, beneficiind de securitatea acordată de Alianța Nord-Atlantică.

Un alt politician român, Rareș Bogdan, declara după votul dat de Austria, că o altă țară ar fi vinovată pentru acest deznodământ, cel puțin în ceea ce privește România.