Pandemia de coronavirus a creat un cadru global în care guvernele pot acționa în sprijinul afacerilor și al persoanelor. România are posibilitatea de a interveni prin programele și politicile UE. Dar, fie nu acționează deloc, fie o face foarte lent și superficial. În afară de pandemie, România se confruntă acum și cu seceta severă. Zone întregi sunt afectate, iar fermierii sunt disperați.
În timp ce unele guverne au intervenit în această perioadă prin instrumente fiscal-bugetare cu un impact de până la 50% din PIB în Italia, România a reușit până acum să susțină asistență fiscală în valoare de doar 3,5% din PIB.
România, pe lângă faptul că nu este capabilă să rezolve problemele cronice din unele domenii în care statul și-a dovedit de multă vreme incompetența, precum sistemul de sănătate, educația, turismul și agricultura, nu pare să aibă acum nicio capacitate de reacție proactivă și refuză, de exemplu, să utilizeze substanțial fondurile pe care UE le-a îndreptat pentru a reduce efectele Covid-19.
Una din cele mai afectate ramuri ale economiei românești, în aceată perioadă, este și agricultura. Anul acesta seceta a făcut ravagii, în mai toate zonele agricole din România. Din cauza secetei dure de anul acesta mii de hectare de teren agricol au ajuns în paragină. Fermierii sunt disperați iar recoltele sunt, aproape toate, uscate.
Zona de sud-est a României este cea mai afectată de seceta din acest an. Printre zonele cele mai afectate din sud-estul țării, este județul Constanța. Aici sunt peste 480.000 de hectare de teren agricol.
Aproape jumătate, 416.000 de hectare, spun cei din zonă, sunt calamitate. Și asta nu de ieri de azi, ci de doi ani. Au mai rămas salvate aproximativ 13.000 de hectare, aici reușindu-se irigarea acestora. Culturi de grâu, orz și rapiță sunt aruncate pe apa sâmbetei, fiind uscate într-o proporție covârșitoare de 100%.
”Am recoltat doar 400 de hectare, pe care le-am irigat. Restul au rămas nerecoltate deoarece s-a topit cultura de grâu, orz, mazăre, muştar, floarea soarelui. Nici măcar sămânţa pe care am pus-o nu am scos-o.”, spune unul din fermierii din zonă, Gheorghe Lămureanu.
Acesta a reușit să cultive aproape 1.400 de hectare în apropiere de municipiul Constanţa, în arealul comunei Agigea, dar toate culturile sunt aproape distruse. Cu toate aceste probleme, și cu pandemia, fermierii sunt disperați.
Cei din zona județului Constanța au decis să formeze ”Grup de Iniţiativă Civică al Producătorilor Dobrogeni”. Prin intermediul acestuia cer actualului Guvern măsuri urgente de redresare, altfel se pierd hectare întregi și culturi de câteva mii de euro, ca investiții. Problemele stringete sunt lipsa echipamentelor de irigații, măsură de altfel, cerută de respectivul grup de criză
”Este o măsură care nu are impact bugetar, care s- aplicat anumitor ramuri afectate de COVID-19 şi vrem să se aplice şi fermierilor afectaţi de secetă. Nu înţelegem de ce pentru agricultură, care este un domeniu vital al economiei, nu se pot da aceleaşi facilităţi?”, se întreabă Răzvan Filipescu, unul dintre iniţiatorii grupului.
În luna mai a acestui an, întimp ce seceta făcea ravagii, Ministerul Agriculturii anunța relocarea unor fonduri UE, în valoare de 80 milioane de euro pentru ajutorarea fermierilor.
Ministerul agriculturii din România declara că a primit aprobarea Comisiei Europene pentru a sprijini fermierii locali cei mai afectați de pandemia coronavirusului cu fonduri UE neutilizate de până la 80 de milioane de euro (87,5 milioane de dolari).
România a primit aprobarea Comisiei de a aloca în acest scop până la 1% din fondurile UE destinate investițiilor rurale, dar neutilizate încă, un procent care se traduce în 80 de milioane de euro, a declarat ministrul agriculturii Adrian Oros în cadrul unei conferințe de presă difuzate pe social media pagina ministerului.
România a solicitat permisiunea Comisiei Europene de a cheltui fondurile neutilizate pentru a sprijini fermierii. Sprijinul va fi acordat sub formă de sume forfetare care nu vor depăși 5.000 de euro pe fermier și 50.000 de euro pentru facilitățile de prelucrare a produselor agricole.
„Beneficiarii vor fi fermierii cei mai afectați de această criză. Vom lucra împreună pentru a defini condițiile de eligibilitate și criteriile de selecție, astfel încât acestea să fie obiective și nediscriminatorii”, a adăugat Oros.