Descoperirea care ar putea răsturna întreaga istorie a creștinismului. Relația dintre Iisus și Maria Magdalena

Descoperirea care ar putea răsturna întreaga istorie a creștinismului. Relația dintre Iisus și Maria Magdalena
Descoperirea care ar putea răstura întreaga istorie a creștinismului. Relația dintre Iisus și Maria Magdalena

Controversata bucată de papirus denumită ”Evaghelia soției lui Iisus” ar putea fi piesa lipsă din puzzle-ul relației dintre El și Maria Magdalena.

Descoperire. Relația dintre Iisus și Maria Magdalena

”Evanghelia după soția lui Iisus” este numele de cod dat unui mic fragment, de 4-8 cm de papirus, scris de mână, datând din secolul al IV-lea. El conține textul necunoscut anterior al unei povestiri apocrife din Noul Testament. În papirus se regăsesc cuvintele: „Iisus le-a spus lor, soția mea”, asociate cu Maria, despre care se credea că ar fi fost Maria Magdalena. Se presupune că acest papirus ar fi o traducere a unui text anterior original în limba greacă probabil de la finalul secolului al II-lea.

Fragmentul de papirus denumit Evanghelia soției lui Iisus

Nimic nu a fost publicat despre proveniența acestui fragment înainte de anul 1982, care se întâmplă să fie anul în care autoritățile egiptene au adoptat Legea cu privire la protecția antichităților, ce reglementează strict proprietatea, deținerea sau comerțul și scoaterea din Egipt a antichităților. Nu se știe când a fost descoperit papirusul, dar prima mențiune despre acesta datează de la începutul anilor 1980. Fragmentul este într-o colecție privată fiind achiziționat în anul 1997 de către proprietarul său actual, care dorește să rămână anonim.

Rezultatul examinării

O descoperire importantă care ar putea demonta autenticitatea Evangheliei a fost făcută în 2014 de către cercetătorul german Christian Akeland. El a examinat un al doilea papirus care conține o parte din Evanghelia lui Ion, papirus ce provine de la același posesor anonim.

Specialistul a descoperit că spațiile dintre rânduri sunt identice cu cele ale unui alt papirus, publicat într-o carte din 1924. Cel din urmă era scris într-un dialect al limbii Coptice, Lycopolitan, care a dispărut în urmă cu 1.500 de ani. Astfel, având în vedere testele, ambele fragmente au fost datate ca având o vechime de 1.200 de ani și ambele au fost declarate falsuri.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI