Descoperirea care a uimit lumea. Secretul ascuns de acest craniu vechi de 7 milioane de ani
În 2001 s-a descoperit prima fosilă a lui Sahelanthropus tchadensis. De atunci a fost adesea citat ca fiind cel mai vechi strămoș cunoscut al nostru. Analiza inițială a sugerat că Sahelanthropus mergea în mod regulat în poziție verticală și avea o combinație de trăsături asemănătoare maimuței și omului. Cu toate acestea concluzia a fost bazată pe un singur craniu.
Secretul ascuns al craniului vechi de 7 milioane de ani
Craniul avea trăsături anatomice care arătau că această primată avea o coloană vertebrală erectă și, prin urmare, și-a petrecut o parte din timp mergând doar pe două picioare. De asemenea dinții săi mici păreau mai umani decât cei ai maimuțelor. O reconstrucție ulterioară a susținut aceste descoperiri.
Însă, alți oameni de știință au susținut că aceasta nu este o dovadă suficientă pentru a clasifica Sahelanthropus ca fiind un hominid biped (o primată, strămoș al omului), ci mai degrabă un hominid înrudit, însă nu strămoș direct, potrivit Sciencealert.com.
Descoperirile pun la îndoială locul Sahelanthropus în arborele nostru genealogic
Cam în aceeași perioadă și în aceeași locație în care a fost găsit craniul, în Toros-Menalla din Ciad, a fost recuperat și un femur stâng parțial. Însă, femurul a dispărut după ce un alt cercetător a început să-l examineze în 2004.
Aude Bergeret-Medina și supraveghetorul său, paleoantropologul Roberto Macchiarelli de la Universitatea din Poitiers din Franța, și-au continuat în cele din urmă studiile pe baza măsurătorilor și fotografiilor. Aceștia tocmai au publicat descoperirile lor, care pun la îndoială locul Sahelanthropus în arborele nostru genealogic.
”Pe baza analizelor noastre, femurului parțial îi lipsește orice caracteristică în concordanță cu perioadele regulate de călătorie bipedă terestră.
Astfel, dacă există dovezi convingătoare că Sahelanthropus tchadensis este un hominid stem, atunci bipedalismul nu mai poate fi văzut ca o cerință pentru includerea în clada hominid”, scriu Macchiarelli și cei din echipa de cercetători în lucrarea lor.