Decizia din Europa care are impact și în România. Țara care merge în justiție

În urmă cu un an UE lua o decizie ce acum pare că-i dă mari bătaie de cap. Este vorba de sistemul de etichetare a gazului și a energiei nucleare drept investiții „verzi”. Problemele au început să apară încă de la momentul luării acestei decizii. Astăzi, afăm că decizia din Europa care are impact și în România a fost atacată în justiție.

UE și sistemul de etichetare a gazului și a energiei nucleare drept investiții „verzi”

Anul trecut Uniunea Europeană își anunța intențiile de a eticheta producția de gaz și energie nucleare ca investiții verzi. Planul avea să fie prezentat în februarie 2022.

Uniunea Europeană a dezvăluit modul în care intenționează să eticheteze investițiile în anumite proiecte de gaze și nucleare ca fiind durabile. Este o măsură care a divizat statele membre, în contextul în care tranziția energetică se ciocnește cu realitatea politică.

Comisia Europeană a anunțat mîn februarie modificări tehnice la proiectul său de criterii de acordare a etichetei verzi. În același timp, a propus consolidarea normelor de publicare pentru a asigura o mai mare transparență pentru investitori.

Cu toate acestea, modificările nu au reușit să atenueze îngrijorările activiștilor de mediu și ale unor investitori. Îngrijorările erau cu privire la riscul de spălare a etichetelor verzi și de deturnare a banilor de la sursele regenerabile.

Măsura a fost analizată de guvernele naționale, dar cei care se opun ar putea avea dificultăți în a o bloca. Motivul este că legislația UE necesită ca cel puțin 20 de state membre să respingă planul pentru ca acest lucru să se întâmple.

Decizia din Europa care are impact și în România

Pozițiile statelor membre variază. Țările de Jos și Danemarca se opun includerii gazelor naturale, deoarece nu se bazează pe astfel de centrale. De cealaltă parte, Germania, care renunță treptat la energia nucleară, a criticat eticheta verde pentru energia atomică.

Vineri, Austria și-a depus oficial plângerea la Tribunalul Uniunii Europene, solicitând anularea normelor din cadrul „taxonomiei” sau sistemului de clasificare financiară al UE. România, alături de alte câteva state, a fost printre cele care au fost de acord cu această decizie luată de UE.

Anunțul făcut de Germania și Austria ar putea avea un impact negativ asupra statului român. Momentul ales de a merge în justiție, referindu-ne la Austria și Luxembourg, este cât se poate mai prost penrtu România, care și-a asumat închiderea centralelor pe cărbune și dezvoltarea de sisteme de producție nucleare, catalogate de UE ca fiind verzi.

În cazul în care Justiția europeană va da o sentință împortiva măsurii UE, atunci lucrurile se complică. Se crează un precedent extrem de important din punct de vedere energetic.

Austria este țara care merge în justiție. Atacă decizia UE

Austria caută sprijin din partea altor țări ale Uniunii Europene pentru contestarea în justiție a normelor blocului comunitar care etichetează investițiile în centralele electrice nucleare și pe bază de gaz ca fiind ecologice, a declarat în iulie a.c. ministrul austriac pentru climă. Primul stat care a intrat în tabăra Austriei, în intenția de a ataca în justiție noul proiect, este Luxembourg.

Comisia se confruntă deja cu două contestații juridice separate din partea grupurilor de mediu. Una din partea Greenpeace și una din partea unei coaliții care include Client Earth și WWF. Aceste contestații sunt cu privire la clasificarea combustibililor ca fiind sustenabili în scopuri investiționale.

„Trebuie să protejăm încrederea consumatorilor și a investitorilor”, care trebuie să fie siguri că, dacă un produs „este etichetat ca fiind verde, acesta are de fapt un conținut verde”, a declarat ministrul austriac pentru acțiune climatică și politician ecologist, Leonore Gewessler.

Decizia a fost luată după luni de discuții tensionate, și în timp ce legiuitorii europeni se străduiau să se dezbrace de gazul rusesc și să accelereze trecerea la energia regenerabilă. Comisia nu a inclus inițial energia nucleară și gazele naturale în legislația propusă pentru taxonomie și le-a adăugat abia în luna ianuarie a acestui an.

Austria și Luxemburg și-au semnalat intenția de a contesta legea, iar Austria, o țară anti-nucleară de la un referendum din 1978, a fost prima care a dat curs cererii, depunând vineri acțiunea.