De unde vin numele cartierelor din București. Ce semnificație au 11 zone din Capitală

Bucureștiul își are orginile sale în negura timpului, de pe vremea ciobanului Bucur care s-a așezat în aceste părți. În timp, ceea ce avea să devină Capitala României, s-a dezvoltat ajungând în secolul al XIX-lea să fie numit „Micul Paris”. Cartierele Bucureștiului s-au dezvoltat și ele, fiecare având câte un nume distinctiv. Dar, în spatele acestor nume, astăzi banale pentru cei care locuiesc aici, există un istoric. Numele cartierelor din București au fiecare istoria și semnificația lor aparte.

Legenda orașului București, Capitala României

Conform legendei, orașul a fost fondat de un cioban pe nume Bucur. Fundația sa a fost atribuită și legendarului prinț valah din secolul al XIII-lea Radu Negru în poveștile înregistrate pentru prima dată în anii 1500. Orașul a fost menționat pentru prima dată ca „Cetatea Bucureștiului” în 1459 ca una dintre reședințele prințului muntean Vlad Țepeș.

Vechea Curte Domnească , sau Curtea Veche, a fost construită de Mircea Ciobanul. Cetatea avea să devină în curând reședința de vară preferată a curții. A concurat cu Târgoviște pentru statutul de capitală după o creștere a importanței sudului Munteniei. Creșterea fusese provocată de cererile Imperiului Otoman. Cetatea Bucureștilor a fost privită de contemporani drept cea mai puternică cetate din țara sa.

În 1861, când Țara Românească și Moldova s-au unit pentru a forma Principatul României, Bucureștiul a devenit capitala noii națiuni. Ulterior, în 1881, devine centrul politic al nou-proclamatului Regat al României.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, datorită noului său statut, populația orașului a crescut dramatic. Tot atunci a început o nouă perioadă de dezvoltare urbană. Arhitectura extravagantă și cultura înaltă cosmopolită din această perioadă au dat Bucureștiului porecla de „Micul Paris”. De exemplu Calea Victoriei era comparată cu celebrul Champs-Élysées sau Fifth Avenue.

Cartierele Bucureștiului. Istoria din spatele numelor cartierelor din București

Odată cu creșterea populației au început să apară și cartierele Bucureștiului, multe dintre ele dăinuind până astăzi. Pentru cei de astăzi nume precum „Balta Albă”, „Băneasa” sau „Drumul Taberei”, sunt deja banale, și fac parte din cotidian.

Dar, în spatele cestor nume date cartierelor din București există o istorie. Așa cum, de exemplu, strada Lipscani și-a luat numele după după numele orașului Leipzig, în secolul al XVII-lea, la fel se întâmplă și cu numele cartierelor din București.

Cartierele Bucureștiului. Cartierul Balta Albă

Spre exemplu, numele de „Balta Albă”, dat unuia din cartierele Bucureștiului, vine din 1813, când în zonă avusese loc o epidemie de ciumă. Numele se trage de la faptul că morții de ciumă erau dați cu var nestins, iar în urma acestui procedeu se crease o adevărat baltă mare și albă.

Băneasa. De la moșie la cartier rezidențial

Un alt cartier celebru, acum rezidențial, este Băneasa. Numele acestuia vine după o vorbă din popor. La acele vremuri pe aici exista un conducător, Banul Dimitrie Ghica, iar românii vremii îi numeau soția băneasă.. Înainte de a fi devenit un cartier luxos, Băneasa era o comună, aflată pe moșia contelui Montesquiou Fezensac și a soției acestuia, principesa Maria Bibescu.

Cartierul Drumul Taberei și Tudor Vladimirescu

În 1821 în zona unde se află astăzi cartierul Drumul Taberei era câmp cât vedeai cu ochii. La acel moment, un important pion în revoluția acelui an a fost Tudor Vladimirescu. Aici și-a campat trupele Vladimirescu, înainte de a intra în București victorios, alungând conducerea vasală imperiului Otoman de la acea vreme.

Cartierul Giulești, fostă moșie boierească

Celebrul de-acum cartier Giulești în vremurile boierimii, era de fapt moșia unui neam bogat de boieri, cunoscuți sub numele de Julești. Istoria acestora se întinde pe aproape 4 milenii, aici existând așa-numita cultură Giulești-Boian.

Cartierul Dristor, fostă zonă a meșteșugarilor

Numele de „Dristor” are o istorie veche în aceste părți, de câteva sute de ani. Meșteșugarii vremii, așa numiții darstari, sălășluiau în zonă, fiind cei care manufacturau postavul și dimia. Istoricii spun că aceștia se mai numeau și piuari.

Cartierele Bucureștiului. Pantelimon, cartierul milostivilor

Încă din vremuri de mult apuse, cartierele Bucureștiului erau pline de greci, turci, ruși și alte naționalități. Istoricii pun numele de „Pantelimon” pe seama grecilor, care erau majoritari în această parte a Bucureștiului. De altfel, se pare că numele vine din greacă, plecând de la cuvintele grecești ”pan“ care înseamnă ”tot“, și ”éléos“ care înseamnă”milă“.

Cartierul Ghencea și originea sa turcă

Azi celebru cartier pentru fanii și echipa de fotbal Steaua, în trecut zona era sub stăpânirea unui Ghenci-aga. Numele era de fapt al unui conducător turc al arnăuților din garda domnească.

Cartierul Titan, cartierul muncitoresc

Deși am putea crede că și acest nume vine din negura vremii, din păcate nu. Conform istoricilor, zona a luat numele de „Titan”, după ce, în 1920, aici se construia o fabrică de ciment cu același nume.

Azi cartier rezidențial, Aviatorilor are origini regale

Unul din cele mai exclusiviste dintre cartierele Bucureștiului, Aviatorilor își trage numele după o statuie comandată de Regele Carol II, în cinstea eroilor aerului. Dacă e să ne luăm după datele vremii, Aviatorilor este cel mai tânăr cartier din cele mențonate până acum. Inaugurarea statuii comandate de Carol al II-lea avea loc în 1935, deci data de naștere a acestui cartier a fost tot atunci.

Cartierul Berceni datează din 1600

La acel moment, în Bucureștiul anului 1600, în această zonă ajunge un grof maghiar, pe numele său Miklós Bercsényi, în drumul spre Imperiul Otoman. Legenda spune că i-a plăcut foarte tare zona, încât a decis să se stabilească aici.

Celebrul cartier Colentina își trage numele de la noroi

Nu se știe exact data de naștere a cartierului, dar etimologia numelui vine de la o expresie folosită de locuitorii zonei. Istoricii spun că aici era o zonă plină de noroaie, neexistând o sistematizare coerentă a zonei. Oamenii de aici spuneau ”colea-n tină”, care înseamnă ”aici în noroi”, de aici și numele.

Cartierele Bucureștiului privind spre viitor

Zona Bucureștiului a fost locuită încă din epoca paleolitică. Așezat de slavi, cândva parte a Primului Imperiu Bulgar, cucerit de mongoli, otomani, habsburgici, ruși, înainte ca acesta să devină centrul politic al Regatului României, Bucureștiul a fost ocupat de Germania, bombardat de Luftwaffe germană și pentru 44 ani a fost sub o dictatură comunistă.

Rata criminalității din București este scăzută în comparație cu alte capitale din Europa de Est. Cu toate acestea, în timp ce orașul are un guvern reprezentativ extins, rămâne o problemă semnificativă în corupția politică, care este văzută ca fiind cea mai importantă problemă legată de justiție și drept din oraș.

În 2008, Bucureștiul era cel mai dezvoltat și industrializat oraș din țară. O sursă importantă de creștere din 2000 a fost proprietatea orașului și boom-ul construcțiilor. Consumul și investițiile interne au alimentat o creștere puternică a PIB-ului, însă corupția și birocrația continuă să-i pericliteze mediul de afaceri.

De când România a aderat la Uniunea Europeană în ianuarie 2007 și intenționează să adopte euro până în 2027, cartierele Bucureștiului ar putea aștepta cu nerăbdare creșterea prosperității.