De la cine a furat meserie Alina Sorescu. Probele de foc prin care trec copiii la școala ei de muzică: ‘Păstrez atitudinea lui’ VIDEO EXCLUSIV
Alina Sorescu recunoaște că aplică, la școala ei de muzică „Picii lui Soreasca”, metode pe care le-a preluat, pe când îi era elevă, de la regretatul artist Ioan Luchian Mihalea, ucis, pe 29 noiembrie 1993, de doi tineri, în apartamentul lui din Drumul Taberei. Totodată, artista, care a absolvit două facultăți, ne-a mai spus, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Playtech Știri, că nu duce grija zilei de mâine, pentru că tot timpul are un as în mânecă, pe care-l poate scoate dacă nu va mai cânta.
Păstrează și acum cele 12 coronițe de premiantă, din anii de școală
Playtech Știri: Ne aflăm la o gală de decernare a unor premii… Ție ți-a plăcut dintotdeauna să fii pe locul întâi…
Alina Sorescu: Mi-a plăcut întotdeauna să iau locul întâi, mă mândresc cu aceste premii, cu coronițele mele pe care mama le păstrează începând cu cea din clasa întâi până la cea din a XII-a. M-am ținut de treabă, am fost șefă de promoție la liceul pe care l-am urmat, Colegiul Național „Elena Cuza”.
Am luat nota cea mai mare la Bacalaureat, am dat la două facultăți, am urmat un master. Mi-a plăcut să am o bază solidă, neștiind ce turnură va lua activitatea mea artistică. Și am mers în paralel cu activitatea mea muzicală și cu școala.
Îmi plăcea ca, atunci când veneam de la vreo filmare sau de la vreun spectacol, să-mi văd de treabă și când era vorba despre școală. Am fost meticuloasă și studioasă din punctul acesta de vedere.
Își făcea scenă din orice scaun
Când ți-ai dat seama că ai voce și că vrei să fii artistă?
Întâi părinții mei și-au dat seama, pentru că mă vedeau prin casă că-mi făceam scenă din orice scaun, îi cântam oricui care venea pe la noi prin casă. Și așa m-au îndrumat către Ioan Luchian Mihalea, către grupul Mini-Song.
Aveam patru ani când m-au dus la repetiții, de fapt la înscrieri, la audiții, pentru că trebuia să trec prin niște probe ca să poți ajunge în trupă. Și mă mândresc că am reușit să fiu remarcată de un mare artist ca Ioan Luchian Mihalea.
„Încerc să păstrez atitudinea lui”
Tu, la rândul tău, îi urmezi exemplul, prin „Picii lui Soreasca”…
Da, ar fi mândru de mine.
Te-a inspirat în vreun fel?
Da, Mihalea a fost întotdeauna pentru mine un model, un artist cum nu cred că se va mai naște curând, pentru că lumea la spectacolele noastre venea în sală, mai întâi de toate, pentru el. Era foarte dedicat muncii lui cu copiii și nu numai.
Știa să fie nonconformist pentru vremurile de atunci, să fie foarte apropiat de noi. Și încerc să păstrez atitudinea lui și-n ceea ce fac eu cu trupa mea de copii, cu „Picii lui Soreasca”. Păstrez, de exemplu, la audiții, exact probele pe care Mihalea le dădea atunci când veneau copii noi. E vorba de două probe simple, prin care-ți dai seama de simțul ritmului, de urechea muzicală.
În ce constau acestea?
Întâi de toate, mă așez la pian, apăs pe o clapă și-l rog pe copil să producă acel sunet. Un lucru simplu, aparent, dar care nu poate fi făcut bine decât de cei care într-adevăr au har.
Evident că talentul se șlefuiește, dar trebuie să vezi dacă are ureche muzicală și în al doilea rând simțul ritmului, dacă poate reda un ritm pe care-l bat foare simplu, cu un pix. Apoi îmi spun părinții că, după audiția de la mine, copiii le bat obsesiv ritmul și îi pun pe cei din familie să bată după ei.
Citește și Alina Sorescu a rămas fără emisiunea de la TVR. Ce se întâmplă acum cu artista EXCLUSIV
Fetițele tale au astfel de înclinații?
Au înclinații, ureche muzicală și simțul ritmului, amândouă.
Fac și ele parte din trupă?
Vin la cursurile mele de muzică, atunci când se poate, le place să mă urmărească, să o vadă pe mami pe scenă, mă văd că apar în lumina reflectoarelor și le place.
Ce ar face dacă s-ar lăsa de muzică
Spuneai că ai făcut două facultăți. În cazul în care ai renunța la muzică, spre ce te-ai putea orienta?
Am terminat Facultatea de Sociologie, la Universitatea din București, și în paralel am făcut la SNSPA, Comunicare și Relații Publice. Ulterior am făcut și masterul. Cumva, eu deja pun în aplicare lucruri învățate în facultate, pe propria mea piele, pentru că eu însămi sunt un produs.
Așa că am mulți ași în mânecă, oricând. Cântând, făcând televiziune. Niciodată nu am avut teama că dacă vreun domeniu nu va funcționa, nu voi avea ce face. Totdeauna e bine să ai mai mulți ași în mânecă. Nu știi ce vremuri vin, cum a fost pandemia, când ai mulți ași în mânecă, te poți mula pe situațiile care apar.
În ce stadiu se află procesul de divorț?
Legat de acest subiect, timpul va decide cum se vor așeza lucrurile. În seara asta am venit pentru a promova evenimentul pe care-l am pe 20 decembrie, la Ateneul Român. Am multe lucruri profesionale de făcut.
Voi fi gazda evenimentului numit „Concertul caritabil de Crăciun”, îl voi prezenta, voi și cânta, alături de Orchestra Simfonică Valahia, voi colinda și cu picii mei, voi cânta și cu Vlad Miriță, iar invitatul nostru de seamă va fi Gheorghe Zamfir, căruia îi mulțumesc că a acceptat să fie prezent.
Fondurile vor fi direcționate către copiii mai puțin norocoși. Sunt foarte fericită că închei 2022 într-un stil mare, cu un spectacol la Ateneu, după cel de la Sala Palatului.