De ce se încurcă mereu instalația cu beculețe de Crăciun, chiar dacă o aranjezi frumos în cutie. Cine e de vină

Una dintre principalele probleme cu care se confruntă toți oamenii, atunci când împodobesc bradul de Crăciun și decorează locuința, este să descurce instalația de beculețe, care se încurcă, în mod inevitabil, de fiecare dată. Mai mult, există glume care circulă în mediul online, care spun că românii au antrenament, pe tot parcursul anului, atunci când încearcă să descurce căștile de la telefonul mobil.

Trucul pentru ca instalația de becuri de Crăciun să nu se mai încurce

În apropierea sărbătorii de Crăciun, românii se pregătesc intens pentru celebrarea Nașterii Domnului. Casa îmbracă straie feestive, mesele de Crăciun sunt pline de bucate tradiționale, iar locuința este ornată potrivit tradițiilor.

Cu siguranță, vedeta sufrageriei este bradul de Crăciun, frumos împodobit cu globuri, beteală și instalații de lumini. Din cauza faptului că sunt depozitate în cutii sau pungi, alături de alte decorațiuni, instalațiile de beculețe se încurcă întotdeauna, iar oamenii pierd chiar și o jumătate de oră încercând să scape de nodurile formate.

Care este explicația oamenilor de știință? Aici intervine a doua lege a termodinamicii, referindu-se la o valoare cunoscută sub denumirea de entropie, ce măsuroară dezordinea dintr-un sistem termodinamic.

Potrivit celor de la Proceedings of the National Academy of Sciences, un studiu arată că, într-un sistem izolat precum universul nostru, entropia crește mereu.

Cu alte cuvinte, sistemele avansează mereu înspre haos, lucrurile se strică odată cu trecerea timpului, noi îmbătrânim iar beculețele de Crăciun ajung să se încâlcească, indiferent de faptul că au fost împachetate corespunzător și cu grijă.

Un truc genial pentru a te asigura că luminițele tale de Crăciun nu se vor mai încurca este să înfășori instalația de leduri de un sul de hârtie sau de ziar.

De ce formează noduri instalațiile de becuri de Crăciun

Nodurile au reprezentat un subiect de studiu științific încă din anul 1867, când Lordul Kelvin a propus că atomii ar putea fi descriși ca noduri de vârtejuri învolburate.

Deși această teorie a căzut în dizgrație, a stimulat interesul pentru subiect, iar nodurile joacă în prezent un rol în multe domenii științifice, inclusiv fizica polimerilor, mecanica statistică, teoria cuantică a câmpului și biochimia ADN-ului.

Înnodarea și deznodarea moleculelor de ADN are loc în celulele vii și viruși și a fost studiată pe larg de biologii moleculari. În fizică, înnodarea și deznodarea spontană a lanțurilor cu bile vibrate au fost studiate recent (7–9). În matematică, teoria nodurilor a fost un domeniu activ de cercetare de mai bine de un secol (3).