De ce românii ştiau de Moş Gerilă în Comunism. Motivul pentru care Ceauşescu a vrut să uite de Moş Crăciun

Generațiile care au prins, din plin, perioada comunistă, și-aduc aminte de perioada Sărbătorilor de Iarnă. În acele zile îl așteptam pe „Moș Gerilă”. Da, ați auzit bine, Nicolae Ceaușescu luase decizia de a-l transforma pe Moș Crăciun în Moș Gerilă. Există și un motiv pentru care Ceauşescu a vrut să uite de Moş Crăciun. Îl detaliem în cele ce urmează.

Regimul lui Nicolae Ceaușescu și ura viscerală împotriva tradițiilor

Odată cu decesul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, generalul Nicolae Ceaușescu prelua puterea PCR prin forță în 1965, devenind Secretarul General al partidului. Ulterior, în 1967, devine Președinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. La alegerile de partid și de stat din 1974, Ceaușescu devine primul Președinte al României socialiste.

Deși abruptă, accederea la putere îl va face pe viitorul dictator cel mai tânăr politician din Europa de Est care va ajunge în aceste funcții importante. După preluarea puterii începe așa-zisa revoluție și comunismul cu față umană, proiectul de suflet al dictatorului. Începe declanșarea proiectelor de reformare a societății românești. Nicolae Ceaușescu avea să demonstreze ura sa viscerală împotriva a tot ce însemna tradiții românești, biserică și creștinism.

Care este motivul pentru care dictatorul a vrut să uite de Moş Crăciun

Una dintre deciziile ce aveau să ia prin surprindere întreaga societate, și-așa bulversată, era eliminarea numelui „Moș Crăciun” din spațiul public. În locul acestuia apare, peste noapte, „Moș Gerilă”, care avea să fie promovat de aparatul de propagandă comunistă obsesiv.

În același timp, termenul de „brad de Crăciun” avea să fie înlocuit de propagandă cu „pomul de iarnă”. În acele zile, datele de 25 și 26 decembrie, nu erau zile libere, iar conform directivelor, Moș Gerilă venea pe 30 și 31 decembrie. Inclusiv celebrul „Plugușorul” avea să fie modificat, elogiind realizările celui mai iubit fiu al poporului, conform Historia.ro:

”Aho, aho, copii şi fraţi
Staţi puţin şi nu mînaţi
Şi urarea mi-ascultaţi
C-am pornit-o de cu zori
Prin ţară colindători
Prin oraşe, prin comune
Cu urările străbune
De viaţă, de sănătate
La constructorii voinici
La mineri, la-nvăţători
Că ni-e ţara cîmp de flori
Răsădit de muncitori
Tînăr să se-nalţe-n soare
Cu uzine, cu ogoare
Şi cu vise minunate

(…)Anul care s-a-ncheiat
A fost mîndru … Pentru zile minunate
De partid asigurate
Anul care s-a-ncheiat
A fost mîndru şi bogat
Am’nălţat un imn ales
Pentru-al XII-lea Congres
Cîntând dragostea fierbinte/
Pentru bravul preşedinte
Reales de-al ţării For
Şi de întregul popor
Să ne fie înainte
Înţelept conducător
Nalt exemplu, far şi zbor ….”

În anii comunismului stăteam, de cele mai multe ori în frig, nu că azi ar fi altfel, cu două ore de program TV. În zilele premergătoare Crăciunului stăteam la cozi interminabile să prindem ceva carne sau celebrele bomboane cubaneze. Azi, avem de toate în galantare, dar puterea de cumpărare a ajuns la limita de jos.

Avem „Moș Crăciun” și „bradul de Crăciun”, dar încă mai avem frig în case. Avem peste 200 de canale tv, dar mulți români trăiesc de pe o zi pe alta. Multe s-au schimbat, dar, în același timp, extrem de puține!