De ce Paştele se sărbătoreşte la date diferite. Detaliul care a dus la această diferenţă între cel catolic şi ortodox

Te-ai întrebat vreodată de ce Paștele se sărbătorește la date diferite? Decalajul creat an de an între cel catolic și ortodox, cu mici excepții, este rezultatul unui detaliu de care puțini știu.

De ce Paştele se sărbătoreşte la date diferite

Nu mulți știu că modul în care se calculează ziua în care se celebrează Paștele la creștini ține de două fenomene naturale, unul dintre ele având dată fixă – echinocțiul de primăvară -, iar al doilea, dată schimbătoare – luna plină. Cel din urmă este, de fapt, motivul pentru care Paștele pică la date diferite de la un an la altul.

Paștele își are originile în vechile sărbători ale renașterii naturii și ale echinocțiului de primăvară. În perioada în care trăia Iisus, Paștele iudeu, numit Pesah, era celebrat în ziua de 14 a lunii Nisan – după calendarul lunar – adică în ziua cu cea dintâi Lună plină a primăverii.

Nisan era prima lună a anului în calendarul asirian. În cel iudaic, Nisan era prima lună a anului ecleziastic şi a şaptea lună (a opta în anii bisecţi) a anului secular.

Data la care era stabilit Pesah depindea de ciclul lunar, deci de anul cu 13 luni, nu de calendarul solar ce are 12 luni și care este folosit în zilele noastre.

La primul Consiliul de la Niceea, din anul 325, s-a decis ca Paștele să fie în „duminica imediat următoare lunii pline după echinocţiul de primăvară”.

La începuturile creștinismului, Paștele era sărbătorit la aceeași dată de Biserica Răsăriteană și de cea Apuseană.

Te-ar putea interesa și: Ce este bine să faci cu salcia sfințită de Florii. Așa vei fi ferit de boli și de necazuri

Detaliul ce a dus la această diferenţă între cel catolic şi ortodox

În 1582, la aproape 500 de ani după marea schismă din 1054, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din dorința de a corecta erorile acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, care îi și poartă numele.

Din pricina unor motive de ordin confesional, Biserica Ortodoxă nu a acceptat reforma georgiană, alegând să respecte în continuare calendarul iulian.

Cu trecerea timpului, diferența dintre cele două calendare a crescut: la sfârșitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, după 1900 a ajuns să fie de 13 zile.

A apărut astfel o nevoie acută de armonizare a calendarului în toate domeniile vieții publice. În aceste condiții, în 1919, Regatul României a adoptat reforma calendarului, ziua de 1 aprilie 1919, pe stil vechi, devenind 14 aprilie, pe stil nou.

În cadrul congresului interortodox de la Istanbul din 1923, s-a hotărât folosirea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul potrivit pentru a face această schimbare.

Tot atunci s-a decis și ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, pentru a se evita apariția unor diferenţe liturgice în sânul Ortodoxiei.

În zilele noastre, Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte Crăciunul după calendarul gregorian şi Paştele după cel iulian.

Te-ar putea interesa și: Tradiții de Paște la catolici. Obiceiuri pe care le respectă pentru noroc și sănătate