De ce îngheață Marea Neagră, de fapt. Puțini români știu răspunsul corect al acestui fenomen VIDEO

Care este motivul pentru care Marea Neagră îngheață? Puțini români știu răspunsul corect din spatele acestui fenomen. Specialiștii vin cu detalii despre schimbările care se petrec în sezonul rece. Cum se schimbă peisajul iarna?

Marea Neagră înghețată: specialiștii explică fenomenul

Malul Mării Negre arată ca din basm privită încă de la mal în special în timpul iernii.Fotografi de peste tot din lume sunt extrem de încântați să imortalizeze imagini cu priveliștea de la noi. Marea e mereu schimbătoare și rămâne un mister pentru mulți care au privit-o încă din cele mai vechi timpuri.

Cimerienii au fost primii care au locuit în aceste ținuturi și au numit-o: „Marea albastră“, dar precii i-au spus „Marea primitoare“, bizantinii „Marea Crivăţului“, iar turcii „Kara Deniz“.

Numele de Marea Neagră a fost dat de turci și provine din asocierea pe care o făceau popoarele antichității și evului mediu între punctele cardinale, culori și fenomene meteorologice.

Astfel, punctele cardinale erau denumite chiar și de români astfel: Estul – Răsărit, Vestul – Apus, Nordul Miazănoapte (locul de unde vine întunericul/frigul) iar Sudul-Miazăzi (locul de unde vine lumina/căldura).

Care au fost temperaturile record negative?

Meteorologii au consemnat de-a lungul timpului temperaturi record negative într-o perioadă în care Constanța a fost o mică Siberie. Cea mai scăzută valoare din Constanța a fost întregistrată în anul 1929, când mercurul din termometre scăzuse până la -25 de grade Celsius, dar au mai fost astfel de ierni și în ani 1954, 1963, 1985 sau 2006.

Marea Neagră a înghețat pe cinci kilometri în anul 1929, provocându-se adevărate iceberguri la topirea păturii compacte de gheață. O dată la zece ani se întâmplă ca apa mării să înghețe chiar și sute de metri față de țărm, lucru care s-a petrecut în 2006 sau 2010.

Marea Neagră îngheață pentru că este una din cele mai slab salinate mări de pe Glob, iar valorile salinare se încadrează între 10-22 la mie, față de 35 la mie cât are Marea Mediterană.

Fenomen neobișnuit

Fenomen neobișnuit la Marea Neagră, în partea de nord. Apa mării s-a îngălbenit în prima lună a noului an, iar localnicii s-au îngrijorat că au de-a face cu o poluare masivă, dar cauzele sunt cu totul altele, arată oamenii de știință.

„Nordul Mării Negre este puțin adânc. Vorbim de sudul Sevastopolului, sunt coaste litorale cu apă foarte putin adâncă, e o zonă secetoasă și când bate vântul, în mare se aruncă mii de tone de nisip și de praf. Acest praf se depune, iar atunci când marea se învolburează îl ridică. (…)

Acum Crimeea suferă de seceta, iar în acest context de ariditate în ultimii ani a generat o cantitate mare de praf aruncată în apă. Dacă, de exemplu, în zona noastră a Mării Negre apa este brună de la sedimentele aduse de Dunăre, sedimente pe bază mai mult de nămol, dincoace este vorba de un sediment argilos, care are culoarea gălbuie.

Nu este nimic anormal, însă câteodată apar astfel de fenomene. Bate un vânt neobișnuit, marea se agită și ridică aceste sedimente. Nu este un fenomen frecvent, se întâmplă destul de rar.

În acea parte, marea este foarte puțin sărată și vietățile marine sunt mai puțin reprezentate decât în zona de sud. În consecință, fauna de pe fundul mării este puțin afectată de aceste fenomene”, a explicat biologul Adrian Bîlbă, la Digi 24.