De ce este nevoie pentru a trăi bine în România. Nici nu te-ai fi gândit că lucrurile sunt atât de simple

După 1990, România a devenit una dintre țările europene cu cea mai rapidă creștere economică, în ciuda multor probleme de ordin social și economic. Numai dacă ne raportăm la datele Eurostat de anul trecut, și vom constata că statul român ocupă printre primele locuri la creșterea economică. A devenit un loc propice și pentru expatriați, ca urmare a unui boom în industrie în anii 2000. Principalele sale industrii sunt cele de mașini și energie electrică, iar industria serviciilor joacă și ea un rol important în economia locală. Dar, cu toate astea, România suferă la multe capitole, de la educație, sănătate, digitalizare și la raportul dintre venituri, prețuri și cheltuieli. Cu toate astea, există variante, iar unii specialiști explică de ce este nevoie pentru a trăi bine în România. Nici nu te-ai fi gândit că lucrurile sunt atât de simple.

România și dezvoltarea socio-economică din ultimii 30 de ani

Evenimentele din 1989, în urma cărora România avea să iasă de sub dictatura comunistă instaurată în 1947, și de ultimul ei exponent, Nicolae Ceaușescu, avea să deschidă ușa unor ample modificări socio-economico-politice. Trecând la o democrație și o potențială economie de piață, România avea să treacă printr-o lungă perioadă de ajustări, adaptări și dezvoltări pe toate planurile.

Astăzi, și poate puțini știu acest aspect, România este statul european cu cel mai rapid internet, cu locații cu mâncare incredibilă, zone dezvoltate de schi în Munții Carpați și înot în Marea Neagră la doar o plimbare cu mașina, dar și de oameni prietenoși, care sunt gata să te introducă în viața de noapte plină de viață. Cu alte cuvinte, văzut din afară, să trăiești în România este o aventură și da, este un loc al contrastelor.

Din păcate însă, contrastele nu se opresc doar la zonele culinare, peisajele mirifice și plajele litoralului. Marile contraste, dacă chiar vrei să le vezi, se regăsesc în rândul categoriilor sociale existente în România. Dacă în perioada interbelică și, pentru o scurtă perioadă, și după 1947, existau cel puțin trei clase sociale, începând cu anii 2000, au rămas doar două. În trecut, ierahizarea socială era catalogată ca fiind clasa bogaților (sau burghezimea), clasa de mijloc (cei avuți dar nu cu un statu social ridicat) și clasa săracilor.

Astăzi, la o analiză mai atentă, din păcate clasa de mijloc a dispărut, iar cele două clase rămase arată golul din societatea românească. Deși dezvoltarea economică a României a cunoscut și suișuri și coborâșuri, per-total azi stăm relativ bine, cel puțin așa arată datele Eurostat pe anul 2022.

Iancu Guda spune de ce este nevoie pentru a trăi bine în România

Dar, problemele stringente apărute după 1990, și nerezolvate nici până azi, nu fac altceva decât să accentueze distanța din societatea românească, și aici ne referim la salarii, pensii, deci venituri, și discrepanțele majore dintre acestea și prețurile din piață și cheltuielile aferente.

Politicienii români, aleși prin vot democratic, așa cum am mai scris, în loc să se ocupe de aceste probleme sociale, s-au gândit să se pună pe ei la adăpost, instaurând salarii și indemnizații de ordinul miilor de lei și pensii speciale, de asemenea, cu sume exorbitante și nejustificate.

Dar, în afară de balanța neechilibrată dintre venituri, prețuri și cheltuieli, mai sunt și altele. Vorbim de discrepanțele din educație, lipsa digitalizării sistemelor administrative, precum și lipsa unui sistem de sănătate performant. De altfel aceste aspecte aveau să fie puse în discuție și de Iancu Guda, analist economic, explicând într-o intervenție de astăzi la Digi24, de ce este nevoie pentru a trăi bine în România:

„Românii caută ceva mai bine pentru familia lor, de asta pleacă. E un mixt de nesiguranță în educație, sănătate, nu există echitate între ce plătim și ce primim, ori în România nu există asta, sistemul de sănătate nu-ți poate da încredere că dacă pățești ceva vei fi ajutat în funcție de ce ai plătit.

Avem și o polarizare foarte mare, orașe de top și altele subdezvoltate, sunt diferențe enorme, e nevoie de o stabilitate a business-ului, a tot ce îți oferă asta, trebuie să ai infrastructură, condiții, transport, suferim la transportul între orașe, uitați-vă la condițiile oferite de CFR. ”, declară Iancu Guda, astăzi la Digi24.

Vezi și: Ajutor de 4.000 de lei pentru români. Aşa vor trece mai uşor peste criză. Pentru ce sunt banii

„România are o creștere a standardului de viață cu cel puțin 60%”

Același analist mai spune că în ultimii 10 ani, deși aparent nu ar părea așa, statul român a înregistrat o creștere de până la 60% a standardului de viață, aici implicând toate aspectele sale, economie, sociale, teritoriale, etc. Dar, cu toată această creștere suferim la educație, la transportul în comun local și între orașe, există un dezechilibru total, inclusiv în sistemul de sănătate, iar toate astea duc la discrepanțe majore în tot spectrul socio-economic al României:

„Avem o creștere a standardului de viață cu cel puțin 60%, în ultimii 10 ani. Totuși, avem o rată de emigrare foarte mare  (..) Aș mai adăuga interacțiunea cu administrația publică, ar trebui să fie digitalizată, simplificată, cu condiții și respect față de cetățean.

Pe lângă asta, bineînțeles, salariile să fie în creștere și stabile. Sunt orașe în România care pot candida la orașe cu standard de viață foarte bun.”, mai spune analistul.

Un alt aspect, extrem de dureros și care ar fi putut simplifica mult situația României, pe toate planurile, este votul de veto dat de Austria la ședința Consiliului JAI din 8 decembrie 2022, referitor la aderarea la spațiul Schengen. Acest statut ar fi putut ajuta economia românească și mai mult, mai ales acum, în contextul crizei generalizate.

În ceea ce privește opinia analistului Iancu Guda la această situație, acesta spune că „Viena, da, este pe locul I în Europa la nivelul condițiilor de trai dar și aici este o problemă. Nu m-aș muta în Viena, este un popor rece, fiecare cu familia lui, nu poți lega prietenii, te simți cam singur, mai ales dacă ești expat.”