De ce e bine să înjuri în trafic sau chiar la locul de muncă. Ce spun psihologii
Tutor ni s-a întâmplat, măcar odată, în gând sau cu voce tare să înjurăm, fie în trafic, fie chiar la locul de muncă. Dar, deși am fost învățați de acasă că nu este bine, psihologii vin și spun contrariul când vine vorba de înjurăturile de zi cu zi. Așa că, citește mai departe și află de ce e bine să înjuri în trafic sau chiar la locul de muncă.
De ce studiază psihologii înjurăturile?
De ce ar studia un cercetător în psihologie înjurăturile? Expertiza într-un astfel de domeniu are diferite semnificații practice în interiorul și în afara comunității științei psihologice.
În afara comunității științifice, expertiza privind limbajul tabu este o justificare pentru consultări frecvente cu privire la probleme contemporane care sunt perene: Este înjurătura dăunătoare?
Ar trebui să li se permită copiilor să înjure? Înjurăturile noastre se înrăutățesc? Psihologii au cercetat diversele mijloace de informare în masă cu privire la întrebările de mai sus, precum și la cele privind utilizarea cuvintelor tabu în televiziune, publicitate, sporturi profesioniste, radio, muzică și filme.
Pe lângă consultarea cu mass-media, a fost nevoie de mărturia unui expert în cazuri de hărțuire sexuală, cuvinte de luptă, discursuri de pichetare, tulburarea liniștii publice și cazuri de sfidare a instanței.
Având în vedere nevoia persistentă de consultare a unui expert pentru problemele de mai sus, este ciudat că expertiza în materie de înjurături are o pondere atât de diferită atunci când înjurăturile sunt privite din perspectiva științei psihologice.
Deși au fost scrise sute de lucrări despre înjurături de la începutul anilor 1900, acestea tind să provină din domenii din afara psihologiei, cum ar fi sociologia, lingvistica și antropologia. Atunci când înjurăturile fac parte din cercetarea psihologică, rareori sunt un scop în sine.
Mare atenție la legislație și mediu!
Cuvintele urâte îți vor scăpa din gură la birou, sau în trafic. Pe măsură ce înjurăturile devin tot mai frecvente în vorbirea de zi cu zi, ele devin tot mai greu de controlat, spun unii specialiști.
Dar asta nu înseamnă că ar trebui să fie o parte binevenită sau omniprezentă a culturii de zi cu zi, fie la birou, fie oriunde altundeva.
”Angajatorii trebuie să fie conștienți de faptul că, ignorând-o și crezând că [înjurăturile] au devenit atât de banale, riscă să creeze o potențială răspundere juridică.”, spun unii avocați.
Instanțele de judecată presupun un prejudiciu din cauza discursului în cazurile de discriminare sau hărțuire sexuală. Justificarea inițială a legilor privind obscenitatea s-a bazat pe presupunerea nefondată că discursul poate deprava sau corupe copiii, însă există puține date de științe sociale care să demonstreze că un cuvânt în sine provoacă prejudicii.
”O problemă strâns legată de aceasta este modul în care a fost definit prejudiciul, acesta fiind cel mai adesea formulat în termeni de standarde și sensibilități, cum ar fi valorile religioase sau moravurile sexuale.
Rareori există încercări de a cuantifica răul în termeni de simptome măsurabile în mod obiectiv. Cercetătorii în domeniul psihologiei ar putea, cu siguranță, să facă un efort pentru a stabili rezultatele comportamentale ale înjurăturilor.”, mai arată psihologii.
Înjurăturile pot apărea cu orice emoție și pot produce rezultate pozitive sau negative. Munca de până acum sugerează că majoritatea utilizărilor de înjurături nu sunt problematice. Știm acest lucru pentru că , conform psihologilor, au fost înregistrate peste 10 000 de episoade de înjurături în public ale copiilor și adulților și rareori am fost martorii unor consecințe negative.
”Nu am văzut niciodată înjurături în public care să ducă la violență fizică. Cele mai multe utilizări publice ale cuvintelor tabu nu sunt la mânie; ele sunt inofensive sau produc consecințe pozitive (de exemplu, provocarea umorului).
Cu toate acestea, nu sunt disponibile date descriptive despre înjurăturile în mediul privat, așa că trebuie să se lucreze mai mult în acest domeniu.”, spun specialiștii.
Psihologii explică de ce e bine să înjuri în trafic sau chiar la locul de muncă
Psihologul Richard Stephens de la Universitatea Keele crede în puterea pozitivă a înjurăturilor. El spune să alegeți o înjurătură mare, sau chiar o izbucnire susținută de înjurături. ”Dacă oamenii se rănesc singuri, i-aș sfătui să înjure”, spune psihologul.
Toate acestea sunt bune și frumoase, dar este un pic mai complicat de atât. Înainte de a înjura, gândiți-vă la cine sunteți și la așteptările publicului, mai spune psihologul.
Societatea consideră că înjurătura este un semn vulgar de inteligență și educație scăzută, căci de ce să te bazezi pe un limbaj grosolan când ești binecuvântat cu un vocabular bogat?
Avantajele înjurăturilor sunt multe. Beneficiile înjurăturilor au apărut abia în ultimele două decenii”
Această percepție, după cum se pare, este plină de prostii. De fapt, înjuratul poate fi un semn de superioritate verbală, au arătat studiile, și poate oferi și alte posibile recompense.
”Avantajele înjurăturilor sunt multe. Beneficiile înjurăturilor au apărut abia în ultimele două decenii, ca urmare a multor cercetări privind creierul și emoțiile, împreună cu o tehnologie mult mai bună pentru a studia anatomia creierului”, a declarat Timothy Jay, profesor emerit de psihologie la Massachusetts College of Liberal Arts, care a studiat înjurăturile timp de peste 40 de ani.
1. Înjurăturile pot fi un semn de inteligență
Persoanele bine educate și cu o mulțime de cuvinte la dispoziție, potrivit unui studiu din 2015, se pricep mai bine la găsirea de înjurături decât cele care au fost mai puțin fluente din punct de vedere verbal.
Participanții au fost rugați să enumere cât mai multe cuvinte care încep cu F, A sau S într-un minut. Un alt minut a fost dedicat găsirii de cuvinte de înjurătură care încep cu aceste trei litere. Studiul a constatat că cei care au găsit cele mai multe cuvinte cu F, A și S au produs și cele mai multe înjurături.
Timothy Jay spune că este un semn de inteligență ”în măsura în care limbajul este corelat cu inteligența”, dar și că oamenii care sunt buni la limbaj sunt buni la generarea unui vocabular de înjurături.
Înjurăturile pot fi, de asemenea, asociate cu inteligența socială, mai spune cercetătorul
”A avea strategiile necesare pentru a ști unde și când este potrivit să înjuri și când nu este potrivit.
Este o abilitate cognitivă socială, la fel ca alegerea hainelor potrivite pentru ocazia potrivită. Acesta este un instrument social destul de sofisticat”.
2. Înjurăturile pot fi un semn de onestitate
Știința a găsit, de asemenea, o legătură pozitivă între înjurături și onestitate. Persoanele care înjurau mințeau mai puțin la nivel interpersonal și aveau niveluri mai ridicate de integritate în general, a constatat o serie de trei studii publicate în 2017.
Vezi și: Înjurăturile anti-PSD, interzise prin lege: Ce și-au propus Ștefănescu și Nicolicea
În timp ce o rată mai mare de utilizare a înjurăturilor a fost asociată cu mai multă onestitate, autorii studiului au avertizat că ”constatările nu ar trebui interpretate ca însemnând că, cu cât o persoană folosește mai multe înjurături, cu atât este mai puțin probabil ca ea să se implice în comportamente imorale sau neetice mai grave”.
3. Profanitatea îmbunătățește toleranța la durere
Oamenii de pe bicicletă care au înjurat în timp ce pedalau împotriva rezistenței au avut mai multă putere și forță decât persoanele care au folosit cuvinte ”neutre”, au arătat studiile.
De asemenea, cercetările au constatat că persoanele care au înjurat în timp ce strângeau o menghină de mână au reușit să strângă mai tare și mai mult timp.
4. Înjuratul este un semn de creativitate
Înjuratul pare să fie centrat în partea dreaptă a creierului, partea pe care oamenii o numesc adesea ”creierul creativ”.
Cercetările privind înjurăturile datează din epoca victoriană, când medicii au descoperit că pacienții care își pierduseră capacitatea de a vorbi puteau înjura în continuare.
5. Aruncarea de înjurături în loc de pumni
De ce alegem să înjurăm? Poate pentru că înjurăturile oferă un avantaj evolutiv care ne poate proteja de răul fizic, a spus Jay.
”Un câine sau o pisică te va zgâria, te va mușca atunci când sunt speriați sau furioși.
Înjuratul ne permite să ne exprimăm emoțiile în mod simbolic fără a o face cu dinții și cu unghiile.
Cu alte cuvinte, pot să dau cuiva degetul sau să spun „f**k you” peste drum.”, mai spune Timothy Jay.
Concluzie. Înjuratul este un limbaj universal
Ce face ca folosirea cuvintelor obraznice să fie atât de puternică? Puterea tabuului, bineînțeles. Această realitate este universal recunoscută.
Aproape toate limbile din lume conțin cuvinte de înjurătură. Conform cercetătorilor, nu sunt doar oamenii care înjură. Chiar și primatele înjură atunci când au ocazia, mai spun cercetătorii.