De ce bețisoarele chinezești sunt mai subțiri către vârf. Motivul inteligent care te va surprinde

Sigur nu îți sunt străine bețișoarele chinezești, de obicei realizate din bambus, cu care mănânci preparate asiatice. Te-ai întrebat vreodată care este motivul pentru care sunt mai subțiri către vârf? Nu este o întâmplare. Forma bețișoarelor a fost aleasă cu un scop bine definit.

Forma bețisoarelor asiatice nu este întâmplătoare

Dacă vei privi bețișoarele din lemn cu atenție, vei vedea că la unul dintre capete sunt mai groase. Versiunile lăcuite de bețișoare din lemn sunt ceva mai sofisticate, prezentând unele îngustări în anumite puncte. Aceste bețe nu transmit doar eleganță, ci au și un scop funcțional.

Bețișoarele de lemn cu vârfuri înclinate sunt utilizate, de regulă, în cultura japoneză. Capetele înguste funcționează ca un fel de pensetă, ajutând clienții să ia alimente mici și delicate din platoul cu mâncare, cum ar fi orezul cu bob mic. Pot fi folosite și la alte alimente, însă scopul lor principal este cel anterior.

Citește și: Preparatele pe care să le mănânci în București. National Geographic vine cu recomandări inedite

Prin ce sunt deosebite bețișoarele folosite de japonezi

Dacă vei călători vreodată în Japonia, vei observa și bețișoare cu vârfuri conice la ambele capete. Acest lucru le permite celor de la masă să folosească bețișoarele pentru alimente ale căror arome ar putea să nu poată fi combinate. Totuși, din punct de vedere istoric, bețișoarele în cauză au o semnificație specială.

Bețișoarele conice la ambele capete nu erau folosite pentru mesele de zi cu zi, ci pentru a împărți alimentele de pe platourile dedicate zeităților. Se spunea, în trecut, că aceste bețișoare reprezintă un element de legătură între muritori și zei. Așa li se permitea oamenilor să ia masa cu divinitățile în cauză.

Cum au fost concepute bețișoarele chinezești și de ce sunt mai subțiri spre vârf

Dacă bețișoarele japoneze au capete conice, nu la fel se poate spune despre bețișoarele tradiționale chinezești. Ele sunt de obicei mai groase și au capăt tocit. Cele mai vechi versiuni ale acestor instrumente datează din jurul anului 1.200 înainte de Hristos.

Legenda spune că zeitățile au respins ustensilele de mâncare cu vârfuri ascuțite, deoarece le-au asociat cu violența. În schimb, au căutat ustensile cu vârful tocit, cum ar fi bețișoarele din bambus, care au devenit și sunt astăzi cele mai populare în China.

Citește și: Orezul, alimentul comoară din farfuria ta. Ce beneficii rare are

Bețișoarele chinezești sunt mai lungi decât cele japoneze și au vârful mai subțire. Aceste detalii permit persoanelor de la masă să ia de pe platouri alimente cu ușurință, fără a se murdări, dar și fără a fi un deranj pentru alți oameni așezați la masă.