Curs BNR pentru joi, 9 iulie 2020. Ce se întâmplă cu moneda națională astăzi? -UPDATE

Specialiștii de la Banca României au emis un nou curs pentru azi, 9 iulie. Care sunt cotațiile monedelor de circulație internațională pentru miercuri, 9 iulie? Iată evoluția acestora din ultima perioadă!

Curs valutar BNR pentru joi, 9 iulie

Banca Națională a României va emite un nou curs pe site-ul oficial în jurul orelor 13.10, cotații care vor putea fi găsite și aici. Până atunci, poți vedea evoluția monedelor de circulație internațională precum: lira sterlină, euro, dolar sau franc elvețian, dar și cea a Indicelui ROBOR. Indicele ROBOR din cursul anterior a avut 2.15% calculat la trei luni, cu o scădere de -0.04, cel calculat la 6 luni a înregistrat 2.23%, scăzut cu -0.01, iar cel calculat la 12 luni a rămas la 2.35%.

Curs valutar BNR pentru: Euro

1 Euro = 4,8408  Lei 

Un euro a avut în cursul anterior valoarea de 4.8406 Lei, alături de variația pozitivă de +0.0009 Lei, arată Banca Națională a României.

Curs valutar BNR pentru: Liră sterlină

1 Dolar =  4,2716 Lei

Un dolar a avut în cursul prezentat anterior valoarea de 4.2942 Lei în total, alături de vaiația pozitivă de -0.0022 Lei, conform Băncii Naționale a României.

Curs valutar BNR pentru: Dolar

1 Liră sterlină = 5,4099 Lei 

O liră sterlină a avut valoarea totală de 5.3770 de Lei în cursul anterior prezentat de Banca Națională a României, alături de variația negativă +0.0222 de Lei.

Indicele ROBOR stabilit în 6 iulie 2020 (istoric si grafic ROBOR)

3M (3 luni): 2.19% – 0

6M (6 luni): 2.24% – 0

12M (12 luni): 2.35% – 0

Ce se întâmplă cu moneda națională astăzi

Specialiștii anunță că economia românească va înregistra o reducere de 14,4% a activității în trimestrul al doilea din acest an, conform Programului de convergență 2020, publicat de Ministerul Finanțelor Publice: Se estimează o reducere severă a activităţii economiei în trimestrul al II-lea (-14,4%), profilul trimestrial evidenţiind o evoluţie preponderent în formă de „V”, dar fără a reveni la situaţia din scenariul de iarnă (absenţa coronavirusului), cu o recuperare propriu-zisă în trimestrul IV. Scenariul se bazează pe un impact economic negativ limitat în timp, în jur de 4 luni (martie-iunie), urmând o extindere parţială în iulie-septembrie, plecând de la experienţa Chinei care dă semne de revenire după 4 luni”, se arată în document.

„Banca de Dezvoltare, încă o bancă de stat când avem atâtea bănci de stat, face parte dintr-o strategie de reorganizare, să-i spun, a întregului pachet de companii financiar-bancare pe care le are statul. De ce avem nevoie de această Bancă de Dezvoltare? Pentru că aşa cum avem companiile construite, aceste companii financiar-bancare, niciuna dintre ele nu poate să acceseze bani din Planul Juncker, de exemplu. Asta este o problemă foarte mare.Mai mult, având o bancă de dezvoltare, atunci când vrei să faci un proiect important, strategic, de infrastructură de exemplu, nu trebuie să te mai duci la BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare n.r) sau BEI (Banca Europeană de Investiţii n.r), ai propria sursă de finanţare. Vă garantez că face parte dintr-o reorganizare a întregului pachet de companii de stat pe care îl are azi România în aşa fel încât să aibă toate o viziune liberală şi să fie toate profitabile”, Florin Cîțu, ministrul Finanțelor