Specialiștii de la Banca Națională a României au emis un nou curs valutar pentru monedele de circulație internațională precum: euro, dolar și liră sterlină. Care este evoluția indicelui ROBOR?
Specialiștii de la Banca Națională a României au emis un nou curs valutar. Alte valori ale monedelor de circulație internațională precum: euro, dolar și liră sterlină vin în prim-plan. Noile valori apar pe site-ul oficial al BNR și aici în jurul orelor 13:10. Până atunci, ai mai jos evoluția monedelor și a indicelui ROBOR.
Indicele ROBOR, la data de 1 noiembrie, calculat la 3 luni este de 2.36%, cel calculat la 6 luni este de 2.48% (+0.01), iar cel calculat la 12 luni este de 2.57% (+0.01).
„ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata de dobândă la care o bancă împrumută lichiditate altor bănci. Ratele de referintă ROBOR se stabilesc pentru 8 scadențe: O/N (overnight), T/N (tomorrow), 1W (1 săptămană), 1M (1 lună), 3M (3 luni), 6M (6 luni), 9M (9 luni) și 12M (12 luni).
Începând cu 11 noiembrie, BNR a renunțat să mai comunice ROBOR 9M. Indicele ROBOR se calculează zilnic și are că referintă media aritmetică a cotațiilor de dobandă utilizate de zece bănci selectate de BNR„, conform site-ului oficial BNR.
1 euro – 4.9487 Lei (-0.0001 Lei)
Un euro a avut în cursul anterior valoarea totală de 4.9488 Lei, alături de variația negativă de -0.0001 Lei, au arătat specialiștii de la Banca Națională a României.
1 dolar – 4.2650 Lei (-0.0119 Lei)
Un dolar a avut în cursul prezentat anterior valoarea totală de 4.2769 Lei, alături de variația pozitivă de +0.0298 Lei, conform informațiilor oferite de Banca Națională a României.
1 liră sterlină – 5.8152 (-0.0220)
O liră sterlină a avut în cursul anterior valoarea totală de 5.8372 de Lei, alături de variația negativă de -0.0157 de Lei, au arătat specialiștii de la Banca Națională a României.
Rata anuală a inflaţiei a urcat la 6,3% în septembrie, iar cel mai mult s-au majorat prețurile la energie electrică, gaze și combustibili.
”Este nevoie de o adaptare la noua realitate atunci când vrem să calculăm inflația. Cele două elemente pe care mă bazez sunt comerțul online și piața utilităților energie și gaz. Se știe că spre exemplu în coșul de inflație alimentele au avut o pondere foarte mare acum 20-25 de ani ceea ce făcea indicele să fie destul de instabil sau vulnerabil la intemperiile meteo.
Producția agricolă depindea în bună măsură de vreme. Din această privință, lucrurile au mers pe un făgaș firesc, iar ponderea alimentelor în coș s-a redus considerabil.
Apoi avem comerțul online, care înainte nu era foarte relevant în comerțul în ansamblu. Crescuse față de acum 10 ani, e adevărat, dar anul trecut a explodat pur și simplu. Și e absolut de înțeles, pentru că în perioada lockdownului nu aveai cum cumpăra altfel decât online. Acum în comerțul online se poate discuta despre un preț mai mic al produselor deoarece se elimină o mulțime din costurile care intră în prețul produselor. Avem apoi prețul utilităților, care până acum erau excluse din indicele CORE2, dar probabil vor intra în CORE2 deoarece sunt de-reglementate”, a spus un pentru HotNews.