Incertitudinea este elementul principal când vine vorba de ceea ce se va întâmpla de-acum în colo, având în vedere situația epidemiologică, gravă, în care se află România în acest moment. Una din aceste incertitudini planează și asupra modului ăn care va debuta noul an școlar 2020-2021, din septembrie.
În condițiile în care nu se vede nicio modificare în bine a situației de criză în care ne aflăm, autoritățile încearcă să găsească cele mai bune modalități prin care noul an școlar ce va începe pe 14 septembrie să se desfășoare în cele mai sigure condiții.
Cu toate acestea Ministerul Educației este în impas și pare-se că nu prea văd vreo ieșire coerentă din impasul creat de criza epidemiologică datorată noului coronavirus. S-au vehiculat idei, care mai de care, mai ciudate, cel puțin, de la ținerea cursurilor în containere mari cu distanțare de cel puțin 2 metrii între elevi, și până la varianta hibrid, cu 15 elevi în clasă, iar alți 15 în sistemul de educație online. Toate aceste propuneri nu au, în ochii specialiștilor, nicio bază reală de succes, astfel că cei din minister s-au întors la starea inițială, de a găsi modalități viabile.
Printre cei care atenționează Ministerul și nu numai, necesitatea găsirii unor modalități sigure de a putea începe anul școlar, se numără și Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila. Domnia sa, într-un interviu acordat celor de la Digi 24, a susţinut ideea ca simulările pentru anul școlar ar trebui să înceapă de acum, iar o clasă ar trebui să aibă 15 elevi.
Afirmațiile medicului Rafila vin după ce, nu cu mult timp în urmă, actualul Ministru al Educației, Monica Anisie, anunţa că există trei scenarii privind începerea anului şcolar, dar , la nivel de minister, s-a decis că, cel mai probabil, se va merge pe unul hibrid. În aceeași alocuțiune Alexandru Rafila a marjat pe ideea unei flexibilități și pe stabilirea unor reguli stricte, dar să nu se scoată din ecuație interacțiunea fizică a copiiilor din clasele de curs, dar în prezența profesorului, adică în școala fizică.
„Să nu încercăm să îi transformăm în nişte cititori de tablete și o interacțiune virtuală. Ei trebuie să interacţioneze unul cu celălalt. O să mai limităm, nu o să interacţioneze cu colegii din alt an, de exemplu, dar copiii din aceeaşi clasă trebuie să fie colegi, trebuie să discute unul cu celălalt, trebuie să se stimuleze, să reușească să realizeze activitățile didactice și prin prezența profesorului sau învățătorului”, a explicat Alexandru Rafila.