Cum se folosește Ambasada Rusiei de România ca să-l transforme pe Stalin în erou

Ambasada Rusiei în România a ajuns să nege crimele și violurile comise de soldații sovietici, trimiși pe teritoriile românești să instaureze și să mențină comunismul. În plus, se observă și o ușoară reabilitare a imaginii lui Stalin.

Alterarea adevărului istoric este specialitatea conducerilor ruse de mai bine de o sută de ani. Nu ar trebui să te surprindă faptul că însăși Ambasada Rusiei în României a ajuns să nege atrocitățile comise de soldații sovietici și crimele comunismului din țara noastră după ce s-a sfârșit al Doilea Război Mondial.

Trupele terestre rusești au făcut prăpăd în calea lor chiar și după ce România nu a mai fost statul inamic (inițial am fost aliații Germaniei Naziste).

Ambasada Rusă neagă atrocitățile comise de sovietici în România

Anul trecut, pe 28 decembrie, pe pagina de Facebook a Ambasadei Rusiei în România, a fost publicat un alt text de propagandă în care se încerca reabilitarea imaginii soldatului sovietic și al comandantului său suprem, „milostivul” și „dreptul” Stalin, care le-ar fi ordonat soldaților să nu se atingă nici măcar de vreo femeie din „statul inamic”.

Ambasada Rusiei susține că tot ceea ce se spune azi despre atrocitățile comuniștilor în România sunt simple mituri care au rolul de a distruge imaginea „salvatorilor” ruși care au „eliberat” estul și centrul Europei de fascism.

Ca să-și întărească ideea, postarea te aburește cu un presupus ordin emis de „comandantul suprem“ I.V. Stalin, dar fără a ne specifica data exactă sau numărul acestui ordin:

„Ofiţerii şi ostaşi ai Armatei Roşii! Ne îndreptăm spre ţara inamicului. Fiecare trebuie să-şi păstreze stăpânirea de sine, fiecare trebuie să fie curajos… Populaţia rămasă în zonele cucerite, indiferent dacă este vorba de germani, cehi sau polonezi, nu trebuie să fie supusă abuzului. Vinovaţii vor fi pedepsiţi în conformitate cu legea marţială. În teritoriul cucerit, relaţiile sexuale cu sexul feminin nu sunt permise. Cei vinovaţi de violenţă şi de viol vor fi împuşcaţi.”

Acest așa-zis ordin este o pură ficțiune, preluată din beletristica istorică rusă.

Conform Adevărul, povestea cu celebrul ordin al lui Stalin din ianuarie 1945 porneşte de la un „editorial de opinie“ al istoricului Elena Sineavkaya, cercetătoare a Institutului de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Rusiei, cu titlul „Armata Roşie în Europa anului 1945“ publicat în nr. 2 din 4 mai 2012 al revistei de istorie „Obozrevatly-Observer“ (site inactiv), dar fără a oferi vreo sursă despre ordinul lui Stalin către soldaţii sovietici.

Ulterior, textul pseudo-istoric despre „bravul soldat sovietic“ este reprodus pe mai multe canale marginale, ajungând şi în presa controlată de stat, unde falsa naraţiune este preluată şi diseminată de diverşi editorialişti, cum ar fi textul editorialistului Sitnikov publicat pe Svobodnaya Pressa cu titlul „За насилие виновные будут расстреляны“… [„Pentru violuri vinovaţii vor fi executaţi…“ – rom.] în ianuarie 2013.

Cum era, de fapt, soldatul sovietic și ce a fost acea „eliberare”

Ceea ce prezintă Ambasada Rusiei în acea postare pe Facebook este o aberație, propagandă ieftină care face apel la emoții și nu la dovezi concludente.

N-aș putea spune că soldații ruși au fost mai diferiți față de cotropitorii naziști. Așa cum germanul nu s-a purtat chiar atât de frumos cu femeile din România, nici soldatul sovietic nu a adus flori unui popor care urma să fie sovietizat cu baioneta și cu tancul. Și, da, URSS a eliberat centrul și estul Europei de fascism, dar nu din milă și simț al dreptății, ci din necesitate strategică. Pentru a fura ceva ce nu-ți aparține, trebuie să întâi să-ți îndepărtezi concurența.

În război, nu există teamă de pedeapsa curții marțiale a unui dictator aflat la mii de kilometri depărtare, când moartea te paște deja la orice pas într-o țară necunoscută.

Un bărbat abrutizat, dormind și mâncând în propriile dejecții în tranșee, cu gloanțele și obuzele șuierându-i pe la urechi și departe de iubită, nevastă, amantă, pedeapsa pentru o infracțiune ca violul, în vreme de război, e ultima lui grijă. Prin urmare, aproape nimic nu-l oprește să-și trăiască poate ultimele clipe din viață, strângând, chiar și cu forța, o femeie în brațe. Crimele nu fac nici ele rabat de la regulă.

Citește AICI și povestea din spatele acelei imagini simbolice folosită de propaganda rusă în acea postare de pe Facebook.