Cum petreceau românii Paștele pe vremea lui Ceaușescu. Miei, zahăr și făină, ascunse în coșciug

Autor: Andrei Simion - 10:26, 26 apr. 2019

Aversiunea regimului Ceaușescu față de sărbătorile religioase a făcut ca Paștele să nu fie mereu un eveniment ușor de marcat.

Românii mergeau la biserică, dar vorbeau puțin sau deloc despre acest lucru. Sărbătoarea nu era interzisă, dar regimul comunist nu încuraja participarea la slujbe.

Istoricul bănăţean Mircea Rusnac povestește pentru cotidianul Adevărul că doctrina partidului unic din România anilor ’80: se dorea ca toate religiile să fie înlocuite de comunism.

Așa se face că membri mai importanți sau mai mărunți ai P.C.R decideau să îi cheme pe copiii la şcoală în prima zi de Paşte. Se încerca distragerea atenției de la cea mai importantă sărbătoare a creștinilor.

 „Aveau un obicei prost să ne cheme în Duminica Paştelui la şcoală. Le venea mereu o idee pentru a ne strica vacanţa. Ba ne puneau la muncă voluntară, strângeam hârtii de pe stradă, ba diverse activităţi extraşcolare, numai să nu mergem la slujbe. Dar cu cât treceau anii, cu atât era şi mai permisibil Paştele. ” Mircea Rusnac, istoric

Ceaușescu și ofensiva asupra bisericilor: Cum puteai ști că preotul nu e colaborator al temutei Securități?

În timp ce multe biserici erau demolate pentru a face loc noilor cartiere comuniste din București, și preoții erau supravegheați.

După perioada grea a întemnițărilor, de la instaurarea regimului comunist, în anii ’80 Securitatea încerca să racoleze cât mai mulți preoți.

Era o altă metodă de a instaura nesiguranța și mulți se fereau să se mai spovedească de teamă că secretele lor nu vor fi în siguranță.

Totuși, Paștele a continuat să fie sărbătorit și fiecare familie încerca să facă rost cum putea de alimentele pentru masa tradițională.

Alimente ascunse în coșciug

Tradiția ouălor de Paște și a mielului pregătit de gospodine a fost păstrată, în ciuda restricțiilor din timpul regimului comunist.

Mulți români mergeau la biserică în noaptea de Înviere. Dar, principala provocare rămânea procurarea alimentelor.

Întâi de toate, românii erau nevoiți să stea la cozi interminabile pentru diverse alimente, pentru zahăr sau făină, spre exemplu.

Cel mai greu se procura carnea de miel, având în vedere că în anii ’80 era interzis transportul produselor alimentare dintr-un județ în altul.

Mulți își amintesc de soluția găsită în acele vremuri de românii inventivi. Unii ascundeau cum puteau diverse pungi cu alimente în mașini sau în haine când cumpărau produse dintr-un alt județ.

Alții spun – potrivit cotidianului Adevărul – că procurau un coșciug și ascundeau în acesta alimentele necesare, carne de miel, zahăr, ulei, etc.

Era o metodă care s-a dovedit eficientă în multe situații. Miliția nu îi oprea și nu le erau cerute documente. La destinație, cei care se încumetau la riscanta misiune împărțeau „prada”.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI