Cum au murit, de fapt, aztecii. Misterul a fost elucidat

Cum au murit, de fapt, aztecii. Misterul a fost elucidat
Cum au murit, de fapt, aztecii. Misterul a fost elucidat

Conform unor estimări, aztecii erau 25 de milioane de oameni, însă un secol mai târziu, mai rămăseseră doar un milion. Astfel, moartea acestor indigeni americani după invaziile europene înseamnă una dintre marile tragedii, dar și enigme ale epocii moderne.

Cum au murit, de fapt, aztecii

Cel puțin 80% din populația băștinașă din zona centrală a Mexicului a murit în primul secol de la sosirea spaniolilor. Acesta este unul dintre cele mai negre bilanțuri din istorie, iar ce a cauzat această decimare de populație încă rămâne un mister. Probabil, a fost vorba despre o milomă, de o epidemie. Și chiar mai probabil, ar fi fost vorba despre mai multe epidemii diferite.

Și Mexicul se luptă acum cu efectele pandemiei de coronavirus, astfel că țara se apropie de 300.000 de cazuri și a înregistrat deja mai mult de 34.700 de decese. Confruntați cu această epidemie, mexicanii se duc pe firul istoriei și află că o altă boală de proporții făcea ravagii acum 500 de ani.

Vreme de 200 de ani, Imperiul Aztec a dăinuit într-un peisaj neprietenos, mlăștinos, iar cu toate acestea, aztecii au fost una dintre cele mai avansate civilizații ale acelor vremuri. Deși nu aveau acces la bronz, au folosit în mod ingenios piatra și cuprul și au făcut instrumente performante din os. Ei înțelegeau matematica, foloseau un calendar cu 365 de zile și au fost una dintre primele culturi ale lumii care cereau ca toți copiii să primească educație.

Disparișia aztecilor, în 1545, o catastrofă

Disparția masivă a aztecilor, în anul 1545, este o catastrofă pe care acest popor amerindinan o numește ”cocoliztli” și ar fi fost provocată de o bacterie, cred oamenii de știință, însă opinia nu este împărtășită în unanimitate de comunitatea științifică. În urmă cu câțiva ani, oamenii de știință au extras ADN din dinții a 29 de scehele îngropate într-un cimitr aztec din sudul Mexicului, iar acesta a relevat urme de Salmonella Enterica, o bacterie ce poate declanșa febra tifoidă – salmoneloză.

Aceste schelete au fost descoperite în situl arheologic Teposcolula- Yucundaa, un cimitir care ar fi apărut ca urmare a unei epidemii care a lovit Mexicul către anii 1545 – 1550. Ipoteza conform căreia salmonella să fi fost originea acestei epidemii care a decimat populația aztecă este dezbătută de mai mult timp. Însă și rujeola și ciuma bubonică au fost considerate alte potențiale cauze ale acestei tragedii care a nimicit 80% din populația aztecă. În limba nahuatl. ”cocoliztli” înseamnă molimă.

De menționat este că peste 2500 de serotipuri de Salmonella, însă cele mai periculoase sunt infecțiile cu Salmonella Typhi și Paratyphi (febra tifoidă). Această bacterie trăiește în tractul intestinal al animalelor infectate și la om, și poate contamina o varietate de alimente, precum carenea, ouăle, lapte, fructe de mare, legume, fructe.

Dar tipul de Salmonella care i-ar fi ucis pe azteci nu este același cu cel care se întâlnește relativ frecvent în zilele noastre în fabricile de procesare a cărnii, spre exemplu. Este un subtipt, denumit Parayphi C, similar cu un tip rar întâlnit, ce are o mortalitate de 10 până la 15% și produce o febră aproape identică cu cea tifoidă, febra enterică.

În anul 1545, aztecii au început să sufere de febră mare, dureri de cap, hemoragii ale ochilor, gurii, nasului, iar în general mureau trei-patru zile. Dar această ”cocoliztli”, dar era doar una dintre numeroasele epidemii care au devastat zona Mexicului după sosirea europenilor, însă a fost una dintre cele mai devastatoare din istorie.

Cu doar două decenii înainte, variola lua între între 5 și 8 milioane de vieți. Iar peste alte două decenii, la sfârșitul anilor 1570, încă epidemie omora jumătate din populația rămasă.

Nu se poate spune cu certitudine că Salmonella i-a ucis

Însă cea mai mare parte a epidemiilor care au devastat America în epoca modernă au fost rezultatul unor boli infecțioase introduse de europeni, oamenii de știință nu sunt prea siguri că așa au stat lucrurile și cu salmonella. Chiar și așa, sunt unele indicii în acest sens. Niciun fel de urme ale acestei bacterii nu au fost depistate în ADN-ul aztecilor morți înainte de sosirea conchistadorilor, în timp ce urme semnificative de Salmonella enterica au fost depistate la cei care au murit după sosirea spaniolilor. Această bacterie era deja prezentă în Europa înainte de căderea Imperiului Aztec.

„Știm că au fost o serie de epidemii grave de-a lungul întregului secol XVI. Dar salmonella nu este singura vinovată de dispariția societății aztece. Autorii acestei analize au stabilit ei înșiși originea acestei epidemii ca fiind în jurul anului 1545, în timp ce cucerirea și distrugerea aztecilor au avut loc în 1519-1521, adică cu 25 de ani mai devreme”, spune Michael E. Smith, specialist de la Universitatea din Arizona.

Problema este că atunci când încerci să diagnostichezi o boală după atâția ani este că e imposibil să cunoști cu adevărat întregul tablou clinic. Iar cel mai bun lucru pe care îl pot face cercetătorii este să spună că au găsit Salmonella în datura acestor oameni care au murit cam în același timp în care ar fi fost epidemia, însă nu pot spune cu certitudine că Salmonella este de fapt cea care i-a ucis.

Nu aveau imunitate la bolile europene

O asemenea rată a mortalității indică faptul că oamenii nu aveau imunitate la bolile europene și că sub colonialism au avut de înfruntat diverși germeni, val după val, cum ar fi gripă, tifos, rujeolă, variolă și aproape sigur febră enterică (tifoidă).

De asemenea, călugărul franciscan Bernardino de Sahagun scria despre epidemia din 1545: „Oamenii bolnavi nu mai puteau merge, nu se mai puteau mișca, nu se mai puteau întoarce. Când se întorceau, țipau. Pustulele care îi acopereau le cauzau o mare durere. Mulți au murit din cauza lor, alții au murit pur și simplu de foame, pentru că nimeni nu mai putea avea grijă de ceilalți”.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI