Cu ce se merge de Lăsata Secului de Crăciun la nași. Tradiții pentru spor și sănătate

Pe 14 noiembrie, an de an, se sărbătorește Lăsata Secului dinaintea postului Nașterii Domnului. Această zi este foarte importantă pentru toți creștinii, care țin cont de câteva tradiții și obiceiuri. De regulă, românii se strâng în jurul mesei festive, pentru a se înfrupta din bucatele preferate: ciorbe, friptură, plăcinte cu mere și brânză. Pe de altă parte, mulți sunt interesați să afle cu ce se merge de lăsata secului de Crăciun la nași.

Cu ce se merge de Lăsata Secului de Crăciun la nași. Alimentele care aduc noroc

Lăsata Secului semnifică în calendarul ortodox ultima zi când se mai poate consuma alimente de dulce, de exemplu carne, ouă, lactate, băuturi alcoolice, înainte de a intra în Postului Naşterii Domnului, care durează 40 de zile. Postul Crăciunului începe din 14 noiembrie și se termină pe 24 decembrie.

În vremurile de demult, lăsatul secului de brânză și lăsatul secului de carne aveau loc în același timp, marțea înainte de miercurea cenușii, care reprezenta ziua de intrare în post.

De lăsata secului, creștinii sărbătoresc alături de familie și mănâncă bucate de dulce.

Tot în această zi, se spune că este bine ca finii să meargă la nași cu plocon, care constă într-o găină de casă friptă, un colac mare sau o turtă în foi și o sticlă de vin. Această tradiție se respectă în majoritatea zonelor țării.

Totodată, finii trebuie să-și ceară iertare de la nași pentru greșelile pe care le-au făcut în ultimii ani, iar după împăcare, se pune masă mare și se mănâncă din bucatele pregătite în aceeași zi.

Tradiții și obiceiuri de Lăsata Secului pentru Crăciun

De lăsata secului, românii respectă cu strictețe anumite superstiții. La masa festivă se servesc plăcinte cu fructe și legume, struguri sau stafide, pentru că se spune că acestea simbolizează sporul și vigoarea spirituală.

În plus, la aperitiv se consumă ouă de puică, pentru a evita cheltuielile neprevăzute în anul viitor. Și ciorbă de pește este bine să consumi de lăsata secului.

În acest mod, vom fi mai sprinteni precum peștii în timpul postului.

În unele zone din țară, în special în cele rurale, femeile obișnuiesc să facă turte de mălai și le dau de pomană pentru sufletele celor morți și vii.

Un alt obicei de lăsata secului este faptul că gospodinele trebuie să spele toate vasele în care au gătit mâncare de dulce, ca ele să poată fi folosite pentru mâncare de post. De obicei, această tradiție se ține cu sfințenie în Ardeal.

De Lăsata Secului, pe 14 noiembrie, fiecare gospodină are grijă să-şi protejeze căminul de spiritele rele.

La sate se ung cu usturoi uşile şi ferestrele casei, dar şi porţile gospodăriilor. Se mai practică și obiceiul de a face mult zgomot în gospodărie cu ajutorul unor capace sau fluiere.

De asemenea, se spune că „cine lucrează în această zi îl prind frigurile tot anul” și că „e rău de bătut piatra peste holde”.

O altă interdicție în această zi se referă la treburile casnice ale femeilor: nu au voie să coasă, să toarcă. Dacă va face asta, respectiva gospodină va fi lovită de rele şi de boli.

Tot de lăsata secului este bine să se folosească o față de masă albă, iar tacâmurile și farfuriile să fie tot albe, pentru că acestea simbolizează puritatea postului și curățire sufletească.

Lăsata Secului, tradiții respectate de români

Un alt obicei întâlnit la noi în țară de lăsata secului, mai exact în Muntenia, este cel al plăcintelor cu brânză dulce.

Românii respectă și un obicei culinar, care constă în gătirea pieptului găinii de Lăsata Secului. Se spune că acest aliment va prevesti cum va fi iarna. Dacă e gras, anotimul rece va fi greu, iar dacă e subțire, iarna va fi ușoară.

Tradiția mai spune că în ziua în care se lasă sec așezarea mesei se face către răsărit. Concret, farfuriile și tacâmurile trebuie orientate spre răsărit, deoarece astfel se sporește norocul. Totodată, pe masă va sta o icoană, pentru că dă un aspect sacru.