Criza coronavirus în România. Care este cel mai rău scenariu și când este așteptat vârful epidemiei

de: Luiza Moldovan
19 03. 2020

Secretarul de Stat în Ministerul Sănătății, Nelu Tătaru, a comentat pentru Digi 24 că unul dintre cele mai reele scenarii care i se poate întâmpla României e creșterea în ritm alert  a îmbolnăvirilor. Din păcate, Tătaru estimează că acest lucru e posibil pe la jumătatea lunii viitoare.

Pericol de Paște, când românii vin acasă

Tătaru pune acest scenariu pe seama întoarcerilor acasă a românilor din Spania și Italia, cu ocazia sărbătorilor de Paște și a înaintat o estimare de 10.000 de noi cazuri. Nelu Tătaru a dat exemplul celor două țări grav afectate de pandemie și a spus că se va recurga la soluțiile-limită aplicate aici, anume se vor prelua doar cazurile extrem de grave în spitale, urmând ca restul, cele mai ușoare, să fie tratate acasă la pacient.

În varianta optimistă, numărul infecțiilor ar crește într-un ritm lent, iar grupele de risc sunt mai puțin afectate, adică se păstrează ritmul de acum, în care majoritatea persoanelor afectate au între 40 și 45 de ani. Tătaru a spus că în Italia, de pildă, cele mai multe cazuri au fost pacienți cu vârste înaintate.

În ce scenariu se află România

Acum, România se află în scenariul 3 elaborat de autorități – adică până în 2.000 de cazuri. Scenariul 4 presupune moduri de acțiune pentru cazul în care în țara noastră ar fi înregistrate mai mult de 2.000 de cazuri.

Cele mai multe cazuri se înregistrează în București – 88. Mai mult de 26.000 de persoane sunt în autoizolare la domiciliu și peste 3.500 se află în carantină.
75 la sută dintre cazurile depistate sunt ușoare sau asimptomatice, patru cazuri se află la Terapie Intensivă dar nu au nevoie de un suport ventilator.

Dacă ritmul e lent, sistemul medical nu este sub presiune

„La noi, nu au fost afectate vârstele extreme și cu comorbidități”

În privința răspândirii comunitare, ritmul de infecții e mic. Cei doi contacți principali sunt la Gerota și în Parlament. Majoritatea rămân în zonele de carantină și sunt veniți din străinătate.

În scenariul bun, potrivit lui Tătaru, creșterea cazurilor se face lent și nu pune presiune pe sistemul de sănătate.

„La acest moment, vârstele extreme și cu comorbidități n-au fost afectate. O altă trăsătură a scenariului bun ar fi ca bolanvii să manifeste forme ușoare, moderate de boală și să aibă o evoluție bună pe perioada spitalizării”, a spus Tătaru.