S-a stabilit care sunt copacii din România care nu vor mai putea fi tăiaţi. Amenzile vor fi usturătoare. Era și momentul să apară o astfel de lege, să se ia această măsură, pentru că acești pomi riscau oricând să cadă pradă drujbelor.
Arborii cu vârste de sute de ani vor fi protejați de o nouă lege, astfel că aceștia nu vor mai putea fi tăiați.
Cei mai falnici dintre arborii seculari ai țării vor fi inventariați și notați într-un registru electronic național, astfel că tăierea lor va fi posibilă doar în condiții excepționale.
Legea de protecţie a arborilor remarcabili a apărut după o inițiativă civică al cărei start l-a dat Regele Charles al Marii Britanii, în urmă cu mai bine de 8 ani, în timp ce se afla într-o vizită în România, respectiv la Covasna.
Spre exemplu, 417 centimetri grosime are trunchiul unui stejar din satul Micloșoara. Acesta a fost măsurat chiar de suveranul Marii Britanii în timpul unei plimbări pe dealurile Transilvaniei.
De altfel, acesta este primul arbore introdus într-o bază de date administrată de iubitorii de natură. Acum, la 8 ani distanță de la acel moment, harta arborilor remarcabili numără nu mai puțin de 5.780 de exemplare. Printre aceștia se regăsesc goruni, plopi, tei, salcie, brad, platan și ulm.
„Cu cât sunt mai bătrâni, cu atât fructifică mai bine și atunci dau naștere unei noi generații de arbori. Reprezintă un climat pentru alte specii, pentru întreaga biodiversitate a unei păduri, pornind de la insecte, păsări, chiar și mamifere”, a explicat Mihai Proca, Asociația Tură în Natură, ce înseamnă arborii seculari ai României.
Acum, potrivit noii legi votate de Parlament, un arbore este considerat „remarcabil” dacă are o circumferință de cel puțin doi metri şi jumătate, dacă ar o vârstă de minim 160 de ani sau dacă de existenţa lui este legat un eveniment istoric sau o legendă.
– circumferința minimă a trunchiului între 250 – 450 cm, în funcție de specie
– vârsta minimă 160 ani
– prezintă valoare cultural – istorică.
Spre exemplu, despre un brad din judeţul Sibiu se spune că l-a ajutat pe un cioban să-şi regăsească oile pierdute.
„Acest brad a mai fost măsurat de oameni prin îmbrățișări. Au fost undeva aproximativ 6-7 oameni care i-au dat roată prin îmbrățișare”, a spus pădurarul car îl are în grijă.
După modelul platformei civice se va înființ un registru electronic naţional, iar oamenii vor putea semnala prezența acestor arbori.
Nu în ultimul rând, specialiştii bănuiesc că România are, în afara fondului forestier, circa 20.000 de arbori „remarcabili”.