În anul 2019, România a produs peste 174 de mii de tone de deșeuri electronice, aproximativ 2% din totalul deșeurilor electronice produse la nivelul Uniunii Europene. Cum pot valorifica românii metalul din aceste deșeuri. Comoara pe care toți o aruncă la gunoi.
Puțini sunt cetățenii care realizează ce obiecte valoroase aruncă, de fapt, la gunoi, în fiecare săptămâmă. Potrivit unui studiu realizat de către cei de la Panorama.ro, o mare cantitate din metalele deșeurilor electronice aruncate la ghenă au în componență aproape jumătate de tonă de aur și peste două tone de argint.
În ceea ce privește defalcarea cantitativă a metalelor care intră în componența deșeurilor electronice produse în România, iată ce au relevat studiile specialiștilor:
În anul 2019, milioane de deșeuri electronice au fost produse la nivelul Uniunii Europene. Locul fruntaș al clasamentului l-a ocupat Germania, cu 1,67 milioane de tone de deșeuri.
Pe locul doi s-a poziționat Marea Britanie, cu 1,37 milioane, iar podiumul a fost completat de Franța, cu 1,14 milioane de deșeuri electronice.
Au urmat state precum Italia, cu 1,03 milioane, Spania, cu 770 de mii, Olanda, cu 360 de mii, Polonia se apropie de olandezi, cu 340 de mii, urmată de Belgia, cu 200 de mii și Suedia, cu 180 de mii de deșeuri electronice aruncate.
România închide top 10 cu 174 de mii de tone, un procent de 2% din totalul de deșeuri electronice din Uniunea Europeană.
Deșeurile electronice acoperă o varietate de produse diferite care sunt aruncate după utilizare. Electrocasnicele mari, precum mașinile de spălat și sobele electrice, sunt cele mai colectate, fiind urmate de electrocasnicele de dimensiuni mai mici.
În această categorie intră produse precum cuptorul cu microunde, mixerul, robotul de bucătărie, prăjitoarele de pâine sau aspiratoarele.
Urmează echipamentele IT și de telecomunicații, precum laptopuri, calculatoare și imprimante, echipamentele de consum și panourile fotovoltaice, precum camerele video și lămpile fluorescente, precum și uneltele electrice și dispozitivele medicale.
Mai puțin de 40% din toate deșeurile electronice din Uniunea Europeană sunt reciclate, restul nu sunt sortate. Practicile de reciclare variază între țările UE. În 2017, Croația a reciclat 81% din toate deșeurile electronice și electrice, în timp ce în Malta, cifra a fost de numai 21%.
Echipamentele electronice și electrice aruncate conțin materiale potențial dăunătoare care poluează mediul și cresc riscurile pentru persoanele implicate în reciclarea deșeurilor electronice.
Pentru a contracara această problemă, UE a adoptat o legislație pentru a preveni utilizarea anumitor substanțe chimice, precum plumbul.
Multe minerale rare, care sunt necesare în tehnologia modernă, provin din țări care nu respectă drepturile omului.
Pentru a evita sprijinirea din greșeală a conflictelor armate și a încălcărilor drepturilor omului, deputații europeni au adoptat reguli care cer importatorilor europeni de minerale din pământuri rare să efectueze verificări drastice la fabricile furnizorilor lor.