Cine sunt istro-românii. Ce limbă vorbesc, unde locuiesc și în ce fel sunt înrudiți cu românii

Conform izovoarelor istorice prezența românilor pe spațiul peninsulei Istria este foarte veche. În 1321 a fost menționată o Țară a Vlahilor, iar mai târziu, acești români au fost menționați în unele acte ale regilor croați și maghiari. Unii dintre români ajungeau să fie parte integrantă a unor sate din Croația și Serbia de astăzi, cunoscut sub denumirea de istror-omâni. Deși nu mai sunt foarte mulți acești etnici, este important de știut cine sunt istro-românii, ce limbă vorbesc, unde locuiesc și în ce fel sunt înrudiți cu românii.

Află cine sunt istro-românii. Au mai rămas 2600 de oameni

Un alt studiu din 2008 precizează că istro-românii de astăzi, totalizând câteva sute de vorbitori, trăiesc în peninsula Istria din nordul Mării Adriatice în două grupuri. Primul grup de istro-români locuiește în satul Žejane (Jeiani), situat la nord-vest de orașul Rijeka și la nord de Muntele Učka (Muntele Mare).

Acest sat situat la nord-est de munte, în regiunea Cicarija, are o poziție marginală în Istria. Istro-românii formează aici o comunitate etnică izolată, fiind aproape de granița cu Slovenia.

Conform celor mai recente date statistice, în acest moment mai trăiesc 2600 de instro-români, dintre care 500 se află în Croația, iar restul de 2100 locuiesc în Serbia.

Un alt fapt inedit al acestei comunități este apartenența limbii lor la patrimoniul UNESCO, ca urmare a faptului că este consdierată pe cale de dispariție.

Conform unor studii amănunțite, precum cel semnat de profesorul Ionel Călin Micle, „Istro-românii sunt ramura cea mai vestică a românilor sudici sau a românilor balcanici, cunoscuți în general sub denumirea de istro-vlahi”.

„Deși în ceea ce privește originea lor, părerile sunt împărțite în rândul oamenilor de știință, în funcție de interesul istoric și politic, mergând de la slavi latinizați la romanizați teorii privind populația autohtonă, ei au totuși o anumită conștiință a identității lor, diferită de majoritatea de masă.”, mai scrie același profesor în lucrarea sa „Istro-românii, o flacără care se stinge”, apărută în 2013.

Ce limbă vorbesc istro-românii

Limba istro-română este catalogată ca fiind pe cale de dispariție, fiind de fapt un dialect al limbii române. Din punct de vedere al dialectului, specialiștii spun că este foarte aproape de cel aromân, dar cu mult mai aproape de cel standard românesc. Cu privire la originea istro-românilor, au fost exprimate opinii diferite.

În acest sens, viziunea de ansamblu a diverșilor istorici, lingviști, geografi asupra formarea acestui popor român și a limbii sale este una divizată. În cadrul studiilor realizate de-a lungul timpului, celebrul Ion Maiorescu a făcut primele studii pe meleagurile istro-române în 1857.

Potrivit UNESCO, limba istro-română este cea mai periclitată din întreaga Europă, astfel, a fost inclusă în Cartea Roșie a limbilor pe cale de dispariție, iar Croația s-a angajat să facă tot posibilul pentru a păstra patrimoniul imaterial și purtătorii de bine, însă până acum toate au rămas la nivel de angajamente și declarații.

Printre cei mai cunoscuți istro-români se numără celebrul Nicolae Teslea, care avea să-și schimbe numele, după ce primea cetățenia americană, în Nicola Tesla. Celebrul savant este astăzi revendicat atât de sârbi, cât și de croați.

În ce fel sunt înrudiți cu românii

Un alt eminent cercetător, Ovid Densușianu, este de părere că istro-românii sunt daco-români din partea de sud-vest a vechiului teritoriu dacic. În lucrările cercetătorului istro-românii sunt poziționați ca venind din Banat, Munții Apuseni și regiunile Crișanei.

Una din concluziile enunțate de Ovid Dansușianu este că dialectul istro-român s-a desprins, în consecință, din dacoromână, mai întâi ca subdialect, dezvoltându-se apoi ca dialect independent.

În 2008, deputatul basarabean Vlad Cubreacov, în calitate de membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a fost inițiatorul proiectului de rezoluție prezentat la Strasbourg, intitulat „Istro-românii trebuie salvați”, care a adus problema istro-română pe agenda europeană.

În acest proiect, salvarea identității istro-române este considerată a fi o prioritate majoră, care necesită implicarea statelor croat și român și un sprijin financiar și instituțional eficient.

Concluzia cercetătorilor din ultimii ani

Istro-românii sau vlahii din Histria sunt prezentați astăzi ca o comunitate etnică și culturală izolată.

Din datele furnizate de cercetători reiese că această comunitate este, din păcate, amenințată cu dispariția.

Deși se trăgeau semne de alarmă, încă din 2008, amenințarea dispariției lor a atras atenția Europei, și ar putea avea o șansă de a fi salvați.