Cine a fost românca Elena Ghica, prima alpinistă care a escaladat Alpii elvețieni. Vorbea 6 limbi străine la doar 5 ani, a fost izgonită din Rusia pentru că era ”nonconformistă”

Elena Ghica, o figură remarcabilă în istoria României, a devenit prima femeie alpinistă româncă care a urcat Alpii Elvețieni. La 11 iunie 1855, la vârsta de 27 de ani, a atins vârful Mönch, unul dintre cele mai faimoase și impunătoare vârfuri din Alpii Bernezi, parte din masivul Jungfrau-Aletsch, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Cine a fost românca Elena Ghica, prima alpinistă care a escaladat Alpii elvețieni

Mönch se ridică la o altitudine de 4.107 metri și face parte din „trio-ul” celebru al regiunii, alături de vârfurile Eiger și Jungfrau. În prezent, accesul către vârful Mönch se poate face cu ajutorul trenurilor de munte sau telecabinelor care deservesc regiunea, turiștii putând explora zona înconjurătoare prin drumeții montane sau practicând sporturi precum schi ori snowboarding în sezonul potrivit.

Înainte de a povesti despre expediția Elenei Ghica în spectaculoșii Alpi Elvețieni, ar fi important să aflăm câteva detalii despre viața și personalitatea acestei femei deosebit de rafinate și cultivate, una dintre cele mai remarcabile figuri feminine din România secolului al XIX-lea.

Elena Ghica s-a remarcat prin inteligența sa deosebită, implicarea activă în viața culturală și socială, precum și prin contribuția la promovarea valorilor artistice și literare. Pasiunea sa pentru artă a avut un impact

S-a născut pe 22 ianuarie 1828 la București, într-o familie de boieri influenți, familia Ghica, cu rădăcini în Albania, care a avut un rol important în Țările Române, oferind numeroși domnitori în Țara Românească și Moldova, precum și personalități politice, oameni de știință și cultură de seamă.

Cunoscută și sub numele de Dora d’Istria sau, după căsătorie, prințesa Helena Kolțova-Masalskaia, a fost cea mai mare dintre cei șase copii ai lui Mihail Ghica, Mare Ban al Craiovei. Acesta a avut funcții importante în guvern, inclusiv pe cea de ministru de interne, și a fost un numismat și arheolog de seamă, fondator al Muzeului Național din București. Mama ei, Caterina Ghica, o intelectuală renumită pentru traducerile și publicațiile sale, era nepoata domnitorilor Grigore al IV-lea Ghica și Alexandru Dimitrie Ghica, iar ea însăși a fost prima femeie traducătoare și editoare din România.

Vorbea 6 limbi străine la doar 5 ani, a fost izgonită din Rusia pentru că era ”nonconformistă”

Elena Ghica a crescut într-un mediu care a favorizat dezvoltarea ei intelectuală încă din copilărie. Fiind înconjurată de o familie erudită, pasionată de artă și cultură, și trăind într-o casă asemănătoare unui muzeu, plină de cărți valoroase, antichități, picturi și sculpturi, a avut parte de o educație timpurie deosebită. Încă de la cinci ani, Elena a început să învețe cu ușurință limbi străine, precum greaca, latina, franceza, italiana, engleza și germana.

La vârsta de doar 14 ani, Elena a tradus Iliada lui Homer din greacă în germană. Totuși, abilitățile ei nu s-au limitat doar la literatură. La 20 de ani, a compus muzică pe versurile lui Heliade Rădulescu și, pe lângă aceasta, s-a remarcat și în sporturi precum înotul, echitația și scrima.