De Centenarul Marii Uniri – 10 inventatori români excepționali. Mințile de geniu date de România lumii

Autor: Redacția - 07:55, 01 dec. 2018

Pe 1 decembrie serbăm Centenarul Marii Uniri. Un secol de istorie de țară, un secol presărat cu nume importante. Aceștia sunt doar câțiva dintre românii de geniu.

Sigur că, chiar și de Centenarul Marii Uniri, poți să ai sentimente pozitive și negative despre România. Țara, vedem bine, perfectă nu-i. Dar și așa, din imperfecțiuni, a dat lumii creatori, inventatori, ingineri – genii. Aici am adunat câțiva. Lista personalităților e însă imensă.

Dacă ar fi să faci o listă cu aceștia, de Centenarul Marii Uniri, probabil că ai începe cu Henri Coandă, că tot îi poartă cel mai mare aeroport numele, și ai continua cu Traian Vuia, Petrache Poenaru și Ana Aslan. Dintre cei mai cunoscuți și dintre cei mai uitați de istorie și de popor, am încropit lista de mai jos.

Fie că acești inventatori au fost la Paris, în Germania, sau au crescut și au creat aici în România, ceva în ADN-ul lor este românesc și de Centenarul Marii Uniri ni-i aducem aminte pentru a nu-i trece doar în cărțile de istorie.

Centenarul Marii Uniri este și al acestor inventatori memorabili

Henri Coandă (7 iunie 1886 – 25 noiembrie 1972) a devenit celebru prin munca sa în industria aviației. A fost un academician și inginer român, pionier al aviației, fizician, inventator și descoperitor al efectului care îi poartă numele. A mai experimentat și cu un sistem de transport similar Hyperloop, dar cercetările au fost oprite de regimul comunist.

Ștefan Odobleja (13 octombrie 1902 – 4 septembrie 1978) – cercetarea lui este fundamentul pentru tot ce înseamnă cibernetică și calculatoare. Odobleja este întemeietorul psihociberneticii și al ciberneticii generalizate. Totul a pornit din 1929, când a publicat studiul „Metoda de transonanță toracică“ în care enunța și legea reversibilității. În 1937 a publicat și opera principală: „Psihologia consonatistă“.

Nicolae Vasilescu Karpen (10 decembrie 1870 – 2 martie 1964) este creatorul unui gadget pentru care ar fi invidioși alți inventatori din afară. El a fost un om de știință, inginer, fizician și inventator, iar munca lui s-a orientat masiv către pionierat în domeniul elasticității, termodinamicii, electrochimiei și a ingineriei civile. E cunocut pentru „pila Karpen”. Este o pilă electrică pe care a pornit-o în urmă cu peste 60 de ani și încă funcționează și a „avertizat” că va funcționa la infinit. Altfel spus, un perpetuum mobile.

Ioan Cantacuzino (25 noiembrie 1863 – 14 ianuarie 1934) a fost un medic și microbiolog român, fondator al școlii românești de imunologie și patologie experimentală. El are un renume internațional pentru cercetările privind vaccinurile. Cantacuzino a dezvoltat metodă de vaccinare antiholerică, una care-i poartă numele și e folosită chiar și în prezent în țările unde se mai semnalează cazuri de holeră. Datorită lui Ion Cantacuzino, România a fost a doua țară din lume, după Franța, care a introdus în 1926 vaccinul BCG („Bacilul Calmette-Guérin”).

Nicolae Paulescu (11 noiembrie 1869 – 19 iulie 1931) a fost medic și fiziolog, iar de numele său sunt legate cercetări în crearea insulinei atât de necesară diabeticilor. Paulescu a demonstrat eficiența hormonului antidiabetic eliberat de pancreas (acum numit insulină, dar inițial denumit de el pancreină), folosit în reducerea hiperglicemiei. Pierderea de Nobel a lui Paulescu a fost cauzată de Frederick Banting și Charles Best, premiați în 1922.

Anastase Dragomir (6 februarie 1896 – iunie 1966) a venit cu o idee care a ajutat enorm industria aviației militare, mai ales. Dragomir a creat scaunul ejectabil fără de care mulți piloți ar fi murit în avioanele de vânătoare pe care le pilotau. Totul a pornit din 3 noiembrie 1928, când a înregistrat cererea de brevet pentru „Noul sistem de montare a parașutelor pentru mijloacele de transport aerian“. Sistemul a ajuns popular pe avioanele de luptă, el îl voia pentru pasagerii din cursele obișnuite.

Petrache Poenaru (10 ianuarie 1799 – 2 octombrie 1875), ai putea spune, este omul care a pus planetei stiloul în mână. În timpul studiilor brevetează primul toc cu rezervor din lume. Asta s-a întâmplat în Viena, apoi la Paris. Altfel spus, e primul stilou din lume, iar el i-a pus titlul: „Condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală”. Deși nu este o invenție, ci mai mult o realizare, Petrache Poenarua fost și primul român care a călătorit cu trenul. El a făcut asta în Marea Britanie, între orașele Liverpool şi Manchester.

Dimitrie Leonida (23 mai 1883 – 14 martie 1965) a fost un inginer specializat în energetică. De renumele lui sunt legate centrala termoelectrică de la Grozăvești (1912) și centrala de la Botoșani (1914). De asemenea, în 1908, Leonida a înființat prima Școală de Electricieni și Mecanici din România. Aceasta a funcționat peste 45 de ani și a pregătit mii de specialiști din domeniul electric și mecanic. Între timp, muzeul tehnic din parcul „Carol I” îi poartă numele și acolo este depozitată și „pila Karpen”.

Ana Aslan (1 ianuarie 1897 – 20 mai 1988) e renumită pentru cremele pe care în prezent le găsești cu numele Gerovital (vitamina H3). Ea a fost medic specializat în gerontologie și academician (din 1974). Munca ei a reprezentat cercetarea importanței procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă. A aplicat rezultatele pe scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital. Efectele muncii lui Aslan asupra îmbătrânirii au fost excelente încă de la început și a adus nume celebre ca utilizatori: Tito, Charles de Gaulle, Pinochet, Charlie Chaplin sau John Kennedy. Între timp, tratamentul e disponibil tuturor.

Traian Vuia (17 august 1872 – 3 septembrie 1950) a fost inventatorul de numele căruia se leagă primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul. Azi îi zicem avion, dar în urmă cu peste un secol, pe 18 martie 1906, însemna o revoluție a transportului. La Paris, Vuia a prezentat un aparat de zbor care a accelerat pe o distanţă de 50 de metri înainte de a se ridica la o înălţime de aproape un metru. A parcurs o distanţă de 12 metri, până când palele elicei s-au rupt, iar avionul a aterizat fără probleme. Până la urmă, distanța față de sol era mică.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI