Cele mai luxoase nave româneşti aveau cabine placate cu nuc satinat, sală de dans şi cinema. Unde au dispărut „Transilvania” şi „Basarabia”

Istoria celor mai luxoase nave românești a început în perioada interbelică. România, prin Serviciul Maritim, a comandat la şantierele navale Burnmeister & Wain din Copenhaga, Danemarca, două nave de pasageri sau de croazieră care, la vremea respectivă, erau ultramoderne.

Botezate „Transilvania” şi „Basarabia”, dar cunoscute și drept „Lebedele Mării Negre” datorită culorii lor albe, cele două vase au fost primele din lume, din marina civilă, ce au prezentat propulsie Diesel. Au colindat multe ape, urmând curse pe linia Constanța-Alexandria-Haifa-Beirut-Pireu-Istanbul-Constanța,

Caracteristicile navelor „Transilvania” şi „Basarabia”

„Transilvania” şi „Basarabia” au fost cele mai mari nave de pasageri din România, lucrările de construcție a acestor vase având loc în 1938. Portul de înmatriculare a „Lebedelor Mării Negre” a fost Constanța, iar vasele prezentau unele caracteristici cu totul deosebite la vremea respectivă:

• capacitate maximă de încărcare: 6.672 TDW;
• deplasament maxim: 6.850 tone;
• pescaj maxim: 5,70 m;
• lungime maximă: 128,55 m;
• lățime maximă: 17,61 m;
• viteză maximă: 25 Nd;
• rază de acțiune: 4.000 Mm cu 21 Nd;
• echipaj: 146 membri;
• pasageri: 412;
• 2 apartamente de lux – 4 persoane;
• 6 cabine de lux – 12 persoane;
• 8 cabine semilux – 16 persoane;
• 32 cabine cls. I – 64 persoane;
• 43 cabine cls. II – 100 persoane;
• 38 cabine cls. III – 216 persoane;
• mărfuri – cale și magazii: vrac: 3.354 m3;
• mărfuri – cale și magazii: balot: 3.064 m3;
• mărfuri – cale și magazii: provizii: 142 m3;
• capacitate de transport (caracter militar): 1.500 oameni;
• capacitate de transport (caracter militar): 100 cai;
• capacitate de transport (caracter militar): 100 trăsuri;
• capacitate de transport (caracter militar): 20 autocamioane;
• capacitate de transport (caracter militar): 50 tunuri;
• capacitate de transport (caracter militar): 100 chesoane.

Fiecare dintre cele două vase de lux a costat 265.200 lire sterline. La vremea respectivă, suma reprezenta echivalentul a 130 milioane de lei românești. La probe, nava de croazieră „Basarabia” a atins 25,7 noduri, fiind atunci cel mai rapid vas civil din întreaga lume.

Citește și: Viața pe mare: Cele mai scumpe iahturi de lux din lume, cât costă

Cabine placate cu nuc satinat, sală de dans şi cinema

Vasele de croazieră românești nu impresionau doar prin caracteristicile tehnice, ci și prin dotare, fiind ultramoderne pentru perioada interbelică. Atât „Transilvania”, cât și „Basarabia” prezentau bar, sală de dans și cinema pentru călătorii care, de cele mai multe ori, erau străini.

Cabinele de lux erau placate cu nuc satinat sau cu tapet colorat, fiind amenajate în stil cu totul rafinat și discret. Pasagerii care doreau să se bucure de lectură în liniște aveau la dispoziție o sală special amenajată pentru acest scop, mobilierul său fiind confecționat din lemn prețios.

Toate încăperile navelor de lux „Transilvania” și „Basarabia” prezentau covoare lucrate manual, iar vesela și tacâmurile ce se așezau pe mese erau confecționate din porțelan și inox. Se serveau preparate sofisticate, cum ar fi sturionul. Fiecare cabină din cele două nave dispunea de baie proprie.

Citește și: Cum arată cea mai mare navă de croazieră din lume. Are 7 piscine, 40 de restaurante şi o cascadă de 17 metri înălţime. Cât costă un bilet

Ce s-a întâmplat cu cele două nave românești de lux

În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, România și-a trimis navele de lux la Istanbul, pentru a le proteja. În anul 1944, „Lebedele Mării Negre” au fost transportate la Constanța. Tot atunci, procurorul-șef URSS Andrei Ianuarievici Vîșinki s-a deplasat la București pentru a negocia navele.

„Transilvania” nu a ajuns în mâinile rușilor, însă nu la fel s-a întâmplat cu „Basarabia”. Odată ajunsă sub pavilion rusesc, nava de lux a fost redenumită „Ukraina”. În anul 1987 a fost tăiată la Gadani Beach, în Pakistan, potrivit informațiilor din spațiul public.

În ceea ce privește „Transilvania”, aceasta a continuat să transporte prizonieri și emigranți pe Mările Neagră și Mediterană. În anul 1975, a revenit la Constanța fiindcă avea nevoie de reparații și noi dotări. Cea mai urgentă operațiune presupunea montarea de detectoare de incendii.

Nicolae Ceaușescu a primit multe oferte privind nava de lux, însă le-a refuzat pe toate. În cele din urmă, a decis ca „Transilvania” să fie remorcată spre Șantierul Naval Galați. Vasul s-a răsturnat, după ce frânghiile care îl legau la mal s-au rupt.