Etnografa Angela Paveliuc Olariu dezvăluie poveștile din spatele unora dintre cele mai frumoase obiceiuri de Paște din Moldova. Un obicei practicat de generații întregi este curățarea gospodăriilor și încondeierea ouălor.
În tradiția ortodoxă, începutul sărbătorilor pascale este marcat odată cu postul de șapte săptămâni. O semnificație foarte mare o are Joia Mare a Săptămânilor Patimilor. Începând cu această zi, țăranii încetează lucrul pe câmp. Se concentrează mai mult asupra curții și a casei, pentru ca totul să fie curat de sărbători.
Tot în Joia Mare, femeile pregătesc pasca și vopsele ouăle. Potrivit tradiției, oamenii se trezesc din somn la miezul nopții, între zilele de sâmbătă și duminică, la bătaia clopotelor. Își spun straie noi, se spală cu apă curată, iau câte o lumânare și se pornesc spre biserică.
Angela Paveliuc Olariu are 82 de ani. În tot acest timp, a adunat informații inedite despre una dintre cele mai de preț bogății, tradiția. Pentru ea, etnografia a fost un refugiu, unul care a ajutat-o să cunoască frumusețile tradiționale.
Etnografia a purtat-o peste tot în lume, iar ea vorbește cu drag despre pasiunea sa. Etnografia ne poartă prin casele românilor de odinioară. Pentru ei, Sărbătorile Pascale erau un adevărat prilej de bucurie pentru familie și pentru cei dragi.
Într-un interviu pentru „Adevărul”, etnografa ne povestește cum erau Sărbătorile Pascale în trecut și ce însemnau acestea. Întrebată cum erau satele românești de odinioară în perioada Paștelui, Angela Olariu spune că era o adevărată plăcere pentru ea să meargă în casele tradiționale.
Gospodinele aveau mereu grijă ca interiorul casei să fie mereu curat. Așa cum i-a spus o gospodină, fiecare colț al casei era „inspectat” cu foarte mare atenție. Pe atunci, se scoteau toate lucrurile din casă și se așezau la soare. Moliile nu dădeau niciodată, pentru că lucrurile erau scoase din casă și puse pe gard la soare.
De asemenea, reporterul „Adevărul” a întrebat-o pe etnografă ce semnifică Floriile în timpul Sărbătorilor Pascale.
Aşa este. În mitologia satului românesc, această zi are o rezonanţă deosebită. Am fost întotdeauna plăcut impresionată de grija cu care se duceau oamenii apropiaţi ai bisericii să aducă mlădiţele de salcie pentru a fi sfinţite în Duminica Floriilor. Legat de aceste mlădiţe de salcie, există o multitudine de legende de o frumuseţe deosebită. Eu am să amintesc o interpretare. Dumnezeu nu iubeşte trufia sau omul mândru. Salcia a fost preferată pentru smerenia ei, fiind cu ramurile veşnic aplecate. Iar smerenia aceasta îi place foarte mult lui Dumnezeu.