Cele mai bune țări din lume unde să mori. Pe ce loc se află România, e surpriză mare

În 2014, OMS realiza, pe baza unor studii aprofundate, așa-numitul „Atlas global al îngrijirii paliative la sfârșitul vieții”. Acest document venea ca urmare a unor studii făcute în peste 80 de state ale lumii. Majoritatea studiilor s-au axat pe condițiile de îngrijire pentru cei aflați la finalul vieții. Din păcate, nici aici România nu stă bine, când vine vorba de îngrijirea paliativă. România ocupă locul 41, într-un top, la nivel mondial.

Sistemul de îngrijire paliativă și efectele asupra populației

În documentul publicat de OMS, încă din 2014, se spune că nevoia de îngrijiri paliative nu a fost niciodată mai mare și este în creștere cu un ritm rapid din cauza îmbătrânirii populației mondiale și a creșterii numărului de cazuri de cancer și a altor boli netransmisibile.

În ciuda acestei nevoi, îngrijirea paliativă este subdezvoltată în cea mai mare parte a lumii. OMS mai spune că, în afara Americii de Nord, Europa, Europa și Australia, accesul la îngrijiri paliative de calitate este foarte rar.

Imagini rare cu fiica lui Crin Antonescu. Ce meserie are Irina la 23 de ani

Andreea, o asistentă din Constanța, s-a sinucis acasă. Avea 28 de ani și o fetiță de 3 ani

Cum arată casa Ilinei Pârvu de la Visuri la Cheie, după ce a fost renovată de PRO TV

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Îngrijirea paliativă se extinde în lumea dezvoltată, în ciuda miturilor și a neînțelegeri cu privire la natura și scopul acesteia. OMS a mai spus că în ultimii ani îngrijirea paliativă a început să fie disponibilă în țările în curs de dezvoltare. Mai ales că este mare nevoie de ele.

De la începutul anilor 1980, nevoia de îngrijire paliativă pentru pacienții cu cancer a fost recunoscută progresiv la nivel mondial. Mai recent, există există o conștientizare crescută a necesității de îngrijire paliativă pentru alte boli cronice boli sau afecțiuni cronice, cum ar fi HIV/SIDA.

Îngrijirea paliativă se acord inclusiv pentru  insuficiența cardiacă congestivă, boli cerebrovasculare, tulburări neurodegenerative. Dar și în cazul afecțiunilor respiratorii cronice cronice, tuberculoza rezistentă la medicamente și bolile persoanelor în vârstă.

Cu toate acestea, rămâne o nevoie imensă nesatisfăcută de îngrijiri paliative pentru aceste probleme de sănătate cronice care limitează viața în majoritatea părților lumii.

Câte persoane aflate la sfârșitul vieții au nevoie de îngrijire paliativă în întreaga lume?

Evaluarea nevoilor de îngrijiri paliative este, în multe privințe, echivalentă cu evaluarea unei nevoi umanitare. Nevoile sunt urgente pentru a reducere suferința inutilă a pacienților și a familiilor acestora.

Este important de reținut faptul că, deși, pe termen mediu și lung, o prevenție, o depistare precoce și un tratament eficace vor reduce nevoile de îngrijiri paliative, acestea nu vor fi niciodată eliminate. Motivul este că unele tipuri de cancer și alte tipuri de boli cronice vor rămâne inevitabil fatale pentru unii pacienți.

Metodologia utilizată pentru estimarea persoanelor care au nevoie de îngrijiri paliative la sfârșitul vieții la nivel mondial se bazează pe cadrul descris în publicația amintită anterior a OMS privind îngrijirile paliative.

Acest cadru ia în considerare datele privind mortalitatea în cazul bolilor care necesită îngrijiri paliative, ajustate în funcție de prevalența estimată a durerii pentru fiecare categorie de boli, precum cancer, HIV/SIDA și boli non-maligne progresive.

Conform estimărilor OMS privind sănătatea globală, în 2011 s-au înregistrat aproximativ 54,6 milioane de decese la nivel mondial. Marea majoritate a deceselor, 66%, se datorează bolilor netransmisibile.

România, locul 41 la sistemul de îngrijire paliativă

La acest studiu au participat aproximativ 161 de specialiști, și realizat în peste 80 de state ale lumii. Datele au scos la iveală calitatea îngrijirii paliative la nivel mondial. Concluziile studiului arată că Marea Britanie are cel mai bun sistem de îngrijire paliativă. Anglia este urmată de de Irlanda, Taivan și Australia.

La polul opus, România ocupă locul 41 în acest studiu, având un sistem de îngrijirea paliativă mediu, iar ultimul loc, locul 81, este ocupat de Paraguay, cu cel mai slab sistem.

Concluziile finale ale cercetătorilor spun că serviciile de îngrijire paliativă ar putea fi îmbunătățite. Modul în care se poate face asta, este prin investițiile din partea guvernelor, îngrijirea centrată pe pacient, îngrijirea integrativă și asistența medicală universală cu acces gratuit.