Cel mai vechi ADN din istorie a fost descoperit acum. Vechimea lui e uluitoare

Lumea așa cum o știm este încă nedescoperită în totalitate. Arheologii încă mai caută vestigii ale trecutului pentru a înțelege mai bine lumea. Pentru a înțelege cum a fost ea formată cu miliarde de ani în urmă. Recent cercetătorii au recuperat cel mai vechi ADN găsit vreodată. Specialiștii spun că datează de mai bine de un milion de ani.

Cel mai vechi ADN din lume

Realizarea marchează o etapă importantă în cercetarea ADN-ului, spun cei care au descoperit cel mai vechi ADN din lume. Descoperirea arată că oamenii de știință au acum instrumentele pentru a cerceta și mai mult înapoi în istorie decât se credea cândva posibil.

Publicațiile de specialitate au preluat informația imediat, și, conform cercetătorilor, cel mai vechi ADN din lume provine din molarii a trei exemplare mamut din perioada Pleistocenului timpuriu.

Aceștia se presupune că trăiau în mediu din nordul Siberiei, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Nature. Scopul principal al efortului de cercetare a fost secvențierea genomilor dinainte și după originea și evoluția altor două ramuri ale arborelui genealogic mamut, mamuții lânoși și columbieni, spune studiul.

ADN-ul descoperit la mamuți are în total 3.86 milioane de ani

Pe baza localizărilor probelor, conservate în permafrost și descoperite în anii 1970, acestea au fost numite Krestovka, Adycha și Chukochya. Primul mamut, mamutul Krestovka are aproximativ 1,65 milioane de ani. Cel de-al doilea, denumit Adycha are aproximativ 1,34 milioane de ani.

Al treilea, Chukochya, în vârstă de aproximativ 0,87 milioane de ani, se crede că este unul dintre cei mai vechi mamuți de lână cunoscuți, au spus oamenii de știință. Până acum, cel mai vechi ADN recuperat a aparținut unui cal, datând de la 780.000 la 560.000 de ani în urmă.

”Recuperarea ADN-ului mamuților nu a fost ușoară. Acest ADN a fost extrem de degradat în bucăți foarte mici. A trebuit să secvențiem multe miliarde de secvențe de ADN ultra-scurte, pentru a descurca împreună aceste genomuri. Și a fost nevoie de destul efort pentru a face acest lucru.”, declară cei de la Centrul pentru Paleogenetică din Stockholm.

Pe baza noilor specimene, oamenii de știință au stabilit că au existat două linii de mamut în regiune în timpul Pleistocenului timpuriu. Adycha și Chukochya provin direct din linia care a dus în cele din urmă la mamutul lânos.

Cel de-al treilea, Krestovka reprezintă o descendență necunoscută anterior. Acum cercetătorii spun că acesta ar fi putut să dea naștere mamutului columbian. Descoperit prin anii 70, mamutul columbian ar fi locuit în America de Nord în ultima epocă glaciară.

Concluzia studiului spune că aceste descoperiril demonstrează că datele genomice pot fi recuperate din exemplare din Pleistocen timpuriu, ceea ce deschide posibilitatea studierii evoluției adaptive în cadrul evenimentelor de speciație.