Cel mai mare atentat cu bombă din istoria României. Ce i-a putut face Veta Borș soțului său

Pe 29 mai România era în șoc după atentatul cu bombă de la Arad. În urma unei deflagrații un om de afaceri avea să-și piardă viața. Din nefericire România a mai avut parte de un astfel de moment dramatic. Totul avea să plece de la un divorț și o decizie judecătorească. Principalul suspect, soția, pe numele ei Veta Borș avea să-și recunoască vina. Era în anul 1995 când primul atentat cu o bombă artizanală avea să ia viața unui om și să rănească alte cinci persoane.

Percepția terorismului în România

Deși sunt o realitate concretă, atentatele cu bombă nu au fost atât de frecvente în România pe cât s-ar părea. Românii nu consideră că terorismul este o preocupare națională. În același timp nu sunt îngrijorați că vor avea loc atacuri teroriste pe teritoriul României. Deși puține la număr, au fost câteva astfel de evenimente în România.

Primul a avut loc în 1985, în celebrul complex studențesc Grozăvești. Pe 26 mai 1985 două dispozitive explozive improvizate au fost plasate sub două mașini parcate în fața căminelor studențești din complexul studențesc Grozăvești din București. Atacul a fost efectuat de patru adepți ai Frăției Musulmane.

Conform informațiilor vremii atacurile vizau studenții sirieni din România, care erau dușmani ai organizației. Din păcate, din cauza lipsei de echipamente specializate, încercarea de dezamorsare a uneia dintre bombe a dus la moartea a doi ofițeri din Unitatea Specială Antiteroristă (USLA). Acesta a fost singurul caz de atac terorist din România comunistă, terminat cu decesul celor doi ofițeri. Un alt caz, catalogat ca atac terorist cu bombă, avea să se întâmple 10 de ani mai târziu la Suceava.

Atentatul cu bombă de la Suceava

Evenimentele derulate în ziua de 9 martie 1995 aveau să fie recunoscute ca un atentat cu bombă, al doilea ca importanță după cel din 1985. Anchetatorii acestui caz spun că totul ar fi pornit de la un divorț și o decizie judecătorească nefavorabilă uneia dintre părți. Familia Borș, formată din Veta Borș și Adrian Borș, erau împreună din 1986. Timp de 9 ani cei doi ar fi avut o viață nu prea liniștită.

După 1990 Adrian Borș devine un prosper om de afaceri, având la acel moment o avere considerabilă. Afaceristul deținea mai multe proprietăți, trei autoturisme, o moară, o cârciumă în Praxia, hanul „Dolce Vita” din Boroaia, un apartament, dar și o locuință la țară. La câțiva ani de la căsătorie, în urma unor scandaluri și acuzații de infidelitate, Adrian Borș decide să divorțeze. Deși căsătoriți, toată averea era doar pe numele afaceristului sucevean, Veta Borș neavând niciun drept asupra acesteia. Conștientă de faptul că va rămâne fără nimic, Veta Borș ia decizia de a-și asasina soțul.

Veta Borș decide să-și omoare soțul

În noaptea de 8 spre 9 martie 1995, convinge alte două persoane să procure și să construiască o bombă artizanală. Veta Borș și Neculai Pralea, complicele recidivist, pun cap la cap 200 de grame dinamită, o capsă electrică şi o baterie Vartra. Ulterior aveau să monteze bomba artizanală cu ajutorul unui magnet, sub mașina soțului, Adrian Borș. Anchetatorii spun că victima s-ar fi plimbat cu mașina prin tot orașul, având bomba artizanală montată.

Ajuns în ziua de 9 martie 1995 în fața Palatului Justiției din Suceava, Adrian Borș observă încărcătura explozivă și anunță organele în drept. Considerat, în primă fază, un posibil atentat terorist, echipajul de pirotehniști ajunge la fața locului. Ofițerul Mihai Alupoae reușește să scoată bomba artizanală de sub mașină.

Numai că, dintr-o greșeală, totul avea să devină o adevărată dramă. Anchetatorii spun că unul din firele bombei nu fusese tăiat, efectul find declanșarea bombei. În urma deflagrației locotenetul major Mihai Alupoae moare pe loc, iar alți cinci, printre care și presupusa victimă, Adrian Borș sunt grav răniți.

În urma anchetei au fost găsiți imediat principalii suspecți, Veta Borș, Niculae Pralea și ospătărița, prietena suspectei. Pentru tentativa de omor, Veta Borș, recunoscându-și vina, primște 20 de ani de închisoare. Ceilalți doi, Niculae Pralea și ospătărița au primit din partea judecătorilor închisoare pe viață.

Atentatul din 1995 și cel de acum câteva zile, de la Arad, în primă fază considerate atentate teroriste, s-ar putea să aibe mai multe lucruri în comun. Rămâne să vedem care vor fi rezultatele anchetei și adevăratele motive din spatele acestui atentat cu bombă de la Arad.