Ultimul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei creează dispute între statele UE. Decizia care împarte Occidentul în două tabere

Apar informații care șubrezesc puțin unitatea între statele membre UE după întâlnirea care a avut ca scop stabilirea celui de-al nouălea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Discuțiile au avut loc miercuri noapte, însă un subiect abordat a creat disensiuni privind luarea unei decizii finale. Documentul privind ultimul pachet de sancțiuni ar trebui făcut public în această seară.

Care a fost mărul discordiei între statele UE

Vladimir Putin pare de neclintit atunci când vine vorba despre încetarea războiului din Ucraina, ba mai mult, acesta a lansat recent noi amenințări la adresa SUA, care ar putea avea „consecințe imprevizibile”. În speranța că Rusia va ceda presiunii mari economice, statele UE au decis să stabilească un nou pachet de sancțiuni, însă „surpriza” a apărut în momentul în care un subiect abordat nu a fost în asentimentul tuturor.

În momentul în care negocierile păreau că se îndreaptă către un acord comun, noul pachet cu sancțiuni a fost blocat temporar de propunerea potrivit căreia, UE ar putea facilita exporturile de îngrăşăminte ruseşti prin porturile europene, chiar şi în situațiile în care companiile producătoare ar fi deţinute de oligarhi ruşi aflaţi pe lista neagră, potrivit Agerpres.

Care sunt argumentele pro și contra ale statelor din UE

Dezacordul este generat de părerile împărțite ale statelor UE, unele dintre ele considerând că restricţiile UE ar reprezenta o ameninţare pentru securitatea alimentară a ţărilor în curs de dezvoltare, în timp ce altele susțin că această „relaxare” sau trecere cu vederea ar putea încuraja oligarhii ruşi să deţină și să dezvolte mai multe afaceri cu îngrăşământ, în scopul de a evita sancţiunile comunitare împotriva lor.

Mai mult, unul dintre diplomații UE a transmis că Polonia şi ţările baltice s-au regăsit printre statele care consideră că această propunere legată de exportul îngrăşămintelor ruseşti va fi privită ca o fisură de oligarhi, profitând la maximum de avantajul oferit.

Pe de altă parte, unele țări UE au solicitat ca Programul Alimentar Mondial să intervină în această problemă cu impact mondial și să se implice în autorizarea exporturilor de îngrăşământ către ţările care au nevoie de acesta.

Pe de altă parte, în urmă cu puțin timp, cancelarul Germaniei a abordat subiectul reluării relațiilor economice cu Rusia după încetarea războiului, afirmând că rămâne cea mai mare țară de pe continentul european. Acesta a subliniat care sunt consecințele grave ale acestui conflict militar, exprimându-și speranța unei păci care să restabilească liniștea mondială pe toate planurile.

„Rusia va fi şi după sfârşitul războiului cea mai mare ţară de pe continentul european. De aceea, este esenţial să facem pregătiri pentru acest moment. Este clar că în momentul de faţă relaţiile pe care le avem devin mult mai reduse.

Dar, dacă Rusia va opri războiul, dacă cetăţenii Rusiei vor depune eforturi pentru un alt viitor, avem şansa de a fi din nou posibil într-un alt moment să începem cooperarea economică.

Doar că încă nu suntem în acel moment. Acum înăsprim sancţiunile. Şi ştim cu toţii că Vladimir Putin nu distruge prin războiul său doar infrastructura, oraşe şi zone din Ucraina. Distruge şi un număr incredibil de mare de vieţi omeneşti”, a afirmat Olaf Scholz,