Ce spun judecătorii despre pedeapsa dată în cazul lui Radu Mazăre. Motivul pentru care fostul edil a fost condamnat la 9 ani de închisoare. „O veritabilă organizație de tip mafiot”

Radu Mazăre, fostul edil din Constanța, a fost condamnat definitiv la 9 ani de închisoare în Dosarul Retrocedărilor, alături de alți 31 de inculpați. Ce spun judecătorii despre pedeapsa dată?

Judecătorii despre pedeapsa dată în cazul lui Radu Mazăre

Radu Mazăre a fost condamnat definitiv la nouă ani de închisoare în Dosarul Retrocedărilor, alături de alți 31 de inculpați. Printre ei se numără funcționari din Primărie, notari, evaluatori și oameni de afaceri. Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și-au motivat decizia de condamnare.

În document, care are peste 400 de pagini, magistrații vorbesc despre o ”veritabilă organizație de tip mafiot”, de ”devalizarea patrimoniului” și de ”gruparea infracțională”, gândită de Primăria Constanța, în care protagonist a fost Radu Mazăre. Judecătorii ÎCCJ ar fi dorit să îi aplice fostului edil o pedeapsă mai mare și notează că cei nouă ani primiți de Mazăre sunt o sentință ”moderată”. Motivul: procesul a durat nepermis de mult și i s-a încălcat dreptul la o judecată în termen rezonabil, notează info-sud-est.ro. 

Inculpații au furat fără rețineri

• „Conlucrarea în acest caz dintre așa zișii cesionari de drepturi și reprezentanții autorităților locale, ce a implicat folosirea unor acte false întocmite în deplină cunoștință de cauză de notari, este emblematică pentru asocierea infracțională constituită la nivelul municipiului, care a funcționat ca o veritabilă organizație de tip mafiot și al cărei scop a fost devalizarea patrimoniului acestui municipiu în beneficiul unor terți (…).
• O poziție aparte în acest grup o au inculpații Giurgiucanu, Săvulescu, Borcea, Camboianu și Ionescu, care pe baza unui plan extrem de elaborat, cu contribuția unor notari, au intrat în stăpânirea a 96 de terenuri din patrimoniul municipiului (…) Clamându-și nevinovăția, inculpații nu au putut explica într-o manieră logică și convingătoare cum se explică faptul că unele din terenurile atribuite au ajuns în final în stăpânirea lor (a se vedea cazul inculpatului Mazăre) ori faptul că s-au implicat în încheierea unor antecontracte (cazul inculpatei Dospinescu) sau cesiuni de drepturi (cazul Racu) cu privire la terenuri care încă nu fuseseră atribuite, punând în legătură persoanele îndreptățite cu terții interesați de cumpărarea terenurilor – se arată în motivare”