Ce se întâmplă cu mierea produsă în România. Vești proaste pentru românii care o consumă
Un nou raport al Comisiei Europene arată că România și-a crescut suficient producția de miere. Conform aceluiași raport, din 2017, România putea deveni cel mai mare producător de produse dulci din Uniunea Europeană. În 2015, România a produs 35.000 de tone de miere, comparativ cu 20.000 în 2014. Al doilea și al treilea mare producător din UE sunt Spania și Ungaria. Cele două state au obținut 32.200 și, respectiv, 30.700 de tone. Diversi factori ar fi putut duce la creșterea impresionantă a României, cu toate că prețurile sunt cele mai mici din Europa.
UE asigură sume fabuloase pentru apicultori
Prin strategia Farm to Fork, UE investește în albine și în producția de miere. Scopul este protejarea acestora și păstrarea contribuției lor la modele de mediu durabile. Pentru a face acest lucru, UE cheltuie 40 de milioane de euro pe an pentru finanțarea unor programe specifice apiculturii. Alte 40 de milioane sunt plătite chiar de către membrii UE.
Pentru anii de apicultură 2020-22, 240 de milioane de euro vor fi cheltuiți pentru programele naționale de apicultură și producția de miere din UE. Suma reprezintă o creștere de 11% față de finanțarea disponibilă pentru 2017-19. Jumătate din acești bani provin din bugetul UE și cealaltă jumătate din țările UE.
Acest proiect a fost aprobat prin decizia de punere în aplicare a UE 2019/974. Alocarea finanțării UE pentru aceste programe se bazează pe numărul de stupi din fiecare țară UE, notificată Comisiei Europene în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat UE 2015/1366. Noile eforturi de a stimula rolul strategic al albinelor în agricultură și de a proteja biodiversitatea creează un buzz.
Acești mici muncitori ocupați asigură polenizarea pentru peste 80% din culturile și plantele sălbatice europene. De asemenea, produc miere pe care toată lumea o adoră și produsele pe care le obținem din ea, cum ar fi propolisul, lăptișorul de matcă și ceara de albine. Se estimează că albinele contribuie cu cel puțin 22 de miliarde de euro la agricultura europeană în fiecare an.
Paradoxul României. Cea mai mare producție de miere, la cele mai mici prețuri
România are cele mai populare tipuri de miere din Europa. Acest lucru se datorează varietății enorme de specii de plante producătoare de polen din țară. Dar, cu toate astea, România se află pe ultimul loc în Europa când vine vorba de prețul la miere. Potrivit unui document oficial, în 2018 prețul mediu oferit de procesatori apicultorilor pentru mierea polifloră din România a fost cel mai mic din UE.
Acesta era cotat la doar 1,82 de euro pe kg. Cel mai bun preț oferit apicultorilor a fost înregistrat în Marea Britanie, de 10,04 euro pe kg și în Irlanda, de 9,35 euro pe kg. România se află pe locul patru în Europa în ceea ce privește producția de miere. Apicultorii români sunt bine considerați pentru calitatea mierii lor. Prețul primit este atât de mic încât supraviețuirea apicultorilor pe piață este amenințată.
Din păcate, anul acesta nu se dovedește mai bun pentru apicultorii români. În ciuda primirii unui ajutor de minimi de 25 de lei per stup, acesta abia poate acoperi costurile ca urmare a producției mult reduse și prețul mierii fiind mult sub așteptări.
Un factor care ar putea determina producțiile viitoare de miere sunt și fenomenele meteo, mai ales cele de caniculă. Rapița, teiul sau salcâmul, principalele plante polemizate, din cauza caniculei pot suferi, având ca efect și lipsa polemizării și deci o producție mai scăzută de miere.
Un alt efect devastator sunt substanțele chimice cu care sunt stropite anumite plate, care pot dăuna stupilor de albine. Apicultorii sunt nevoiți să mute aceste stupuri de miere în zone unde compușii chimici sunt mai puțin folosiți.
Deși cu o producție imensă de miere, la nivel european, prețul pieței românești nu dă tendințe de creștere, ceea ce pot determina pierderi masive. Rămâne de văzut ce se va întâmpla și care vor fi următorii pași făcuți atât de apicultori, cât și de organismele statului, pentru a preveni un declin al pieței.