Ce se întâmplă cu creierul unui om aflat în comă. Doctorii fac mărturisiri șocante

Așa cum spun medicii de specialitate, un pacient poate să stea în comă minute, luni sau chiar ani. De altfel, există și cazuri extreme, cu trezire din comă după mai mulți ani, această ameliorarea se datorează calității îngrijirilor și neuroplasticității creierului, ce reconectează structurile implicate în starea de vigilență.

Ce se întâmplă cu creierul unui om aflat în comă

„Elementele de patologie actionează asupra mai multor structuri nervoase, din care cele mai importante sunt scoarța cerebrală și substanța activatoare reticulată ascendentă din trunchiul cerebral. Leziunile extinse, adesea bilaterale, ale scoarței cerebrale pot determina starea de comă. În foarte rare cazuri este implicată doar scoarța cerebrala. În cele mai multe situații suferinta encefalică este mai extinsa sau chiar generalizată”, a spus prof. dr. Cristian Popescu, conform bzi.ro.

Astfel, cu cât coma se superficializează mai repede, cu atat si prognosticul va fi mai bun pentru pacient, cred medicii de specialitate. De altfel, comele pot varia ca durată de la minute, luni, chiar ani. Doctorii mai precizează sunt si cazuri extreme, cu trezire din comă dupa mai mulți ani.

„In stare de comă bolnavul este inconstient, avand afectate în grade variabile functiile senzitivo-senzoriale, motorii si vegetative. Cauzele cele mai frecvente ale apariției stării de coma sunt de natură neurologică, metabolică și toxică. În cazul bolilor neurologice, menționăm accidentele vasculare cerebrale, traumatismele, tumorile cerebrale, infecțiile extinse ale creierului. Bolile metabolice cu impact asupra funcțiilor structurilor nervoase implicate în inducerea comei sunt diabetul, disfuncția hepatică, creșterea ureii în sânge. În astfel de cazuri, de cele mai multe ori, starea de coma este reversibilă. Dacă în situatia comei alcoolice iesirea din criza este aproape o regulă, pentru alte substanțe apar leziuni cum ar fi digestive, cerebrale definitive”, a mai precizat prof. dr. Cristian Popescu, seful Clinicii de Neurologie din cadrul Spitalului de Recuperare Iași.

Ce se întâmplă cu creierul în timpul comei

Conform spuselor prof. dr. Cristian Popescu, comele au mai multe grade de profunzime, iar cu cât gradul comei este mai mare, cu atât mai puțin probabilă este și revenirea.

„Elementele de patologie actionează asupra mai multor structuri nervoase, din care cele mai importante sunt scoarta cerebrală și substanța activatoare reticulata ascendentă din trunchiul cerebral. Leziunile extinse, adesea bilaterale, ale scoarței cerebrale pot determina starea de comă. În foarte rare cazuri este implicată doar scoarta cerebrală. În cele mai multe situații suferință encefalică este mai extinsă sau chiar generalizată. În limbaj medical, coma este de gradul I, II, III, IV, V si VI. În stadiul I pacientul poate efectua unele mișcări de aparare, chiar dacă sta cu ochii inchiși si scoate unele sunete neinteligibile. În această situatie este afectata predominant scoarța cerebrală”, a declarat șeful Clinicii de Neurologie.

De menționat este că în stadiul II de comă pacientul nu mai reactionează la stimulii dureroși și pot fi prezente anumite miscări involuntare ale membrelor sau ale gurii. Acum apar primele variații ale tensiunii arteriale, febra, tulburări de ritm cardiac și respirator. In stadiul II mai este implicat și diencefalul, care este situat în continuarea trunchiului cerebral, una din structurile importante.

De asemenea, pacientul care este în stadiul III de comă nu poate fi trezit.

„Stadiul III presupune și afectarea mezencefalului, una din structurile sistemului nervos care cuprinde și porțiunea superioară a formației reticulate, cea care exercita rolul de «trezire» și menținere a vigilenței asupra scoarței cerebrale. Pot fi prezente și la stimularea puternică a extensiei membrelor, cunoscute sub numele de crize de rigiditate prin decerebrare. Examenul pupilelor și mișcarile oculare pot furniza importante detalii despre profunzimea comei. În acest stadiu pupilele nu se mai micșorează la examinarea cu lumina, ci răman fixe”, a precizat prof. dr. Cristian Popescu.

Cum se produce moartea creierului

In stadiul IV de comă pacientul necesită susținere terapeutică a valorilor tensionale, dar și ventilație asistată.

„In stadiu IV pacientul este complet areactiv. Suferința cerebrală se extinde. Se agravează disfunctiile vegetative cu tulburari de ritm respirator, cardiac ți variații ale tensiunii arteriale cu tendința la hipotensiune”, a menționat seful Clinicii de Neurologie.

Pacientul aflat în comă de gradul V are hipotonie, scăderea tonusului muscular, imposibilitatea de a inghiți, tuși, respirație neregulată. În acest stadiu mai este implicat și bulbul rahidian, care asigură mecanismele respirației. Conform specialiștilor, în stadiul VI de comă creierul moare.

„La stadiul VI asistăm la ceea ce se numeste moartea creierului. Tensiunea arterială este sustinuta prin terapie, iar ventilația asigură schimbul de gaze necesar mentinerii funcțiilor organelor si sistemelor. În această fază pacientul poate deveni donator de organe. Pentru atestarea morții creierului sunt protocoale extrem de riguroase puse în practică de mai multe echipe independente. Comele care se agravează trecand în stadiile urmatoare nu au un prognostic bun. Medicina actuală poate asigura toate condițiile întreținerii pacientului comatos mai multe săptămâni sau luni de tratament terapeutic. Sunt și cazuri extreme cu trezire din comă după mai mulți ani”, a conchis prof. dr. Cristian Popescu.