Ce s-ar putea întâmpla cu orașul București în 50 de ani. Anunțul care îi îngrijorează pe români
Ca urmare a schimbărilor climatice, toate marile orașe trec prin efectul insula de căldură urbană. Se pare că și Capitala trece prin același efect, iar specialiștii explică ce s-ar putea întâmpla cu orașul București în 50 de ani. Citește mai departe și vezi despre ce este vorba.
Marile orașe și efectul ”insula de căldură urbană”
Valurile de căldură ucigătoare din aceste două veri consecutive au făcut ca oamenii din SUA și Europa să caute disperați ajutor. Centrele urbane sunt cele care au resimțit cel mai mult temperaturile intense, și unde experții spun că se așteaptă ca situația să se înrăutățească.
Acest lucru se datorează unui fenomen numit efectul insula termică urbană. ”Pur și simplu, înseamnă că centrele urbane sunt mai fierbinți decât zonele suburbane din jur”, spun experții în meteorologie.
Aceiași specialiști mai spun că efectul este ca o ”cupolă care acoperă orașul” și care este creat, printre altele, de emisiile de carbon, de aerul care rămâne blocat în mijlocul clădirilor înalte și de lipsa de spații deschise și de verdeață.
”Toate acestea se construiesc și se construiesc și nu au unde să scape”, mai spun experții. Acest efect de dom poate avea un efect de cascadă asupra unor orașe întregi, deși are un impact foarte diferit asupra anumitor cartiere din zona urbană respectivă.
Potrivit informațiilor prezentate de Roxana Bojariu, climatolog la Administrația Națională de Meteorologie, într-un interviu pentru HotNews.ro, ”tendința de încălzire se accelerează la nivel global, și mai mult în cazul Europei, pentru care rata de încălzire e dublă față de media globală”.
Fiecare zonă metropolitană experimentează acest efect
Aproape fiecare zonă metropolitană experimentează acest efect într-o anumită măsură. Datele de la OMS spun că, de exemplu, aproximativ 85% din populația SUA trăiește în prezent în zone metropolitane.
Efectul ”insula de căldură urbană” este resimțit cel mai intens în New Orleans, New York, Houston, San Francisco și Newark, New Jersey, potrivit unui raport din 2021 al organizației non-profit Climate Central.
Efectul ”insula de căldură urbană” (grafic de prezentare)
În același interviu, specialistul român, referitor la canicula din aceste zile și la modul de aflare a valorilor termice, spune că ”observații instrumentale directe și sistematice ale temperaturii, care să acopere mulțumitor globul, avem doar din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dar există date paleoclimatice diverse ce permit estimarea temperaturii.”.
De fapt, afirmația face referire la cercetările efectuate în peștera Scărișoara, unde se află cel mai vechi ghețar, iar pe baza acestor cercetări s-au putut stabili care au fost cele mai fierbinți perioade în urmă cu 2.000 de ani.
Roxana Bojariu explică ce s-ar putea întâmpla cu orașul București în 50 de ani
Efectul ”insula de căldură urbană” se resimte din plin și în București, precum și în celelalte mari orașe din România, iar pe termen lung, lucrurile ar putea să se schimbe dramatic, conform celor descrise de Roxana Bojariu.
În același interviu specialista a explicat și ce s-ar putea întâmpla cu orașul București în 50 de ani, spunând că „în 50 de ani, Bucureștiul sigur nu va putea fi locuit în mod decent”, iar argumentul acestei afirmații este că:
”Decent înseamnă o calitate bună a vieții, chiar în condițiile schimbării climei. Schimbările climatice sunt amplificate de mediul artificial construit al orașelor care generează insula de căldură urbană. Densitatea mai mare a populației urbane determină un impact mărit al schimbării climatice asupra sănătății publice, dar și asupra altor aspect sociale și economice din orașe.
Reducerea emisiilor e unul dintre pilonii importanți ai acțiunii climatice, având în vedere că orașele sunt sistemele umane răspunzătoare cu partea cea mai mare de emisii de gaze cu efect de seră. Prin reducerea emisiilor încetinim încălzirea globală și câștigăm timp pentru adaptare, altfel, dacă ritmul schimbării climatice se accelerează, nu mai avem timp să ținem pasul cu ele.
Pe de altă parte, în orașe, reducerea emisiilor are și beneficii locale legate de reducerea poluării locale, pentru că sursele de gaze cu efect de seră sunt, în același timp, și surse de poluanți locali cu efect direct și imediat asupra sănătății publice din orașe.”, a mai spus Roxana Bojariu, conform HotNews.ro.
Ca și concluzie, efectul ”insula de căldură urbană” ni se datorează în totalitate. Omul este, de fapt, principala sursă a deteriorării spațiului climatic global și la nivelul metropolelor, prin poluare, defrișarea zonelor verzi și prin expansiunile betoanelor.
Mulți se întreabă ce e de făcut, iar răspunsul stă tot la îndemâna noastră. Un prim pas ar fi reducerea poluării, regenerarea zonelor de pădure, construcția unui număr și mai mare de spații verzi în interiorul orașelor, și renunțarea la elmentele poluante, totul este să se vrea.