Ce români vor fi încorporați în caz de război. Ce se întâmplă cu persoanele care vor refuza

Tensiunile crescânde de la granița de nord a României, pun autoritățile române într-un grad avansat de alertă. Asta ar însemna, într-un scenariu nedorit, trecerea la starea de alertă și, sau, starea de război, în funcție de cum escaladează situația din Ucraina. În aceste condiții, conform legislației în vigoare, MApN poate chema rezerviștii voluntari, care au deja contracte cu ministerul, dar în anumite condiții, și alte persoane apte pentru serviciul militar, prin suspendarea mai multe acte normative, în regim de urgență.

Tensiunile din Ucraina pun autoritățile române în alertă

Criza din Ucraina determină România să își asume un rol militar și de securitate mai activ în Europa de Est decât oricând în istoria sa recentă, oferind sprijin atât Kievului, cât și aliaților săi din NATO.

În ultima lună și jumătate, Bucureștiul a salutat în mod public posibilele desfășurări de trupe americane și franceze pentru a consolida un contingent de aproape 1.000 de militari americani aflați deja în țară în mai multe baze, inclusiv o stație sofisticată de apărare antirachetă Aegis Ashore din orașul sudic Deveselu.

De mai mulți ani, România oferă Ucrainei sprijin în domeniul securității cibernetice, a intensificat discuțiile cu Kievul privind consolidarea cooperării în materie de securitate navală în Marea Neagră și a oferit Ucrainei ceea ce un fost consilier pe probleme de afaceri externe a numit  sprijin politic necondiționat în timp ce se confruntă cu o potențială incursiune a Rusiei.

„Trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu posibil.

Criza nu se referă doar la Ucraina, la securitatea la Marea Neagră sau la securitatea europeană, ci la securitatea spațiului euroatlantic.”, a declarat în ianuarie Klaus Iohannis.

În caz de război, MApN poate rechema românii apți

Plecând de la acest considerent, deși s-ar putea să nu fie cazul, MApN este pregătit să recheme de urgență rezerviștii voluntari, care de-a lugul anilor au fost parte activă în instrucțiile militare, și care au deja contract cu ministerul și 30% din soldă.

Nerespectarea ordinului prin neprezentare, poate duce la închisoare între 2 și 7 ani, conform legislației în vigoare. România, la această oră, ar putea să dispună de 60.000 de rezerviști voluntair, dacă situația ar cere rechemarea lor.

Cu alte cuvinte, toți românii cu vârsta între 18și 55 de ani, care sunt catalogați ca rezerviști voluntari, pot fi chemați în Armata Română, în caz de război, sau chiar și doar în condițiile în care se decide trecerea la starea de alertă.

Pe de altă parte, deși serviciul militar nu mai este obligatorii din 2007, într-o situație de forță majoră, MApN și, implicit, guvernul, pot suspenda anumite legi, și să treacă la obligativitatea serviciului militar pentru românii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, dacă situația o cere.

În stare de război, executarea serviciului militar devine obligatorie

De altfel măsura este prevăzută în Legea 395/2005 care prevede că, pe durata stării de război, a stării de mobilizare şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie. Cei care refuză, în stare de război, încorporarea, Codul Penal, la articolul 432 precizează și pedepsele în această situație, după cum urmează:

„Fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”, se arată la articolul 432 din Codul Penal.

Excepțiile de la încorporare și pedepsele pentru refuzul încorporării

O altă lege, Legea 446/2006, prevede că cetăţenii care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză să îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ. În acest caz, cel încorporat poate refuza să poarte armă.

Cei exceptați de la obligativitate sunt cei hirotonisiți, care aparțin diferitelor culte religioase, călugării cu o vechime de cel puțin 2 ani. În aceeași categrie, a celor excluși, intră și cei încarcerați cu condamnări privative de libertate, persoanele arestate preventiv, sau cei trimiși în judecată pentru fapte penale grave în această perioadă și care așteaptă o decizie.

Deși tensiunile din Ucraina sunt la cote înalte, autoritățile române speră să nu se ajungă la siutații dramatice fără precedent.