Ce reguli sunt în zilele de post din Săptămâna Mare. Mulți oameni le respectă
Pentru creștinii ortodocși de mâine începe Săptămâna Mare. Pe tot parcursul acestei săptămâni încă se ține post și sunt anumite reguli care trebuiesc resepctate. Postul Păresimilor reprezintă 40 de zile de rugăciune, post și abstinență, ca pregătire pentru Învierea lui Hristos din Duminica Paștelui. Postul se referă la restricții privind cantitatea de alimente consumate și momentul în care acestea sunt consumate, în timp ce abstinența se referă la evitarea completă a anumitor alimente. În afară de regulile privind mâncarea, mai sunt și altele, unele dintre ele începând din Joia Mare.
De mâine începe Postul din Săptămâna Mare
Postul Mare se întinde de la Lunea Curată până în vinerea dinaintea Duminicii Floriilor, iar aceasta este perioada în care trebuie să ne concentrăm pe îndreptarea noastră cu Dumnezeu, astfel încât să putem sărbători în mod corect Săptămâna Mare și Paștile.
Începând de mâine începe cel de-al doilea Post Mare, cunoscut sub numele de Postul Pascal. Toate slujbele de la mijlocul săptămânii sunt de natură penitențială și este un cadru firesc pentru marea spovedanie a anului. Dar începând cu Sâmbăta lui Lazăr, Duminica Floriilor, accentul este pus pe Hristos.
Săptămâna Sfântă în Biserica Ortodoxă instituie sfințenia întregului an calendaristic al Bisericii. Centrul său de comemorări și de inspirație este Paștele, în care se sărbătorește Învierea slăvită a lui Iisus Hristos. Fiecare duminică este dedicată în Biserica Ortodoxă Învierii Domnului. De asemenea, o sută de zile sunt dedicate Paștelui, 50 înainte de acesta pentru pregătire și alte 50 după el pentru comemorarea slăvirii Domnului. Paștele este considerat „Sărbătoarea sărbătorilor”.
Semnificațiile zilnice din Săptămâna Mare
Dimineața de sâmbătă a Sfântului Lazăr
Sâmbăta dinaintea Duminicii Floriilor, constă în Rugăciunile de dimineață și Sfânta Liturghie. În această zi, se sărbătorește învierea din morți a Sfântului Lazăr, prietenul drept al lui Hristos. Săptămâna Sfântă începe cu fraza: „Cu șase zile înainte de Paști, Iisus a venit în Betania…”. (Ioan 12:1) Sosirea Sa a coincis cu Paștele evreiesc.
Acesta a început pe data de 15 a lunii Nissan, în comemorarea eliberării poporului evreu, sub conducerea lui Moise, din sclavia egiptenilor prin actul miraculos al lui Dumnezeu. Biserica leagă pregătirea și răscumpărarea de evenimentele din această săptămână.
Cu șase zile înainte de Paște, s-a dat un ospăț pentru Hristos în Betania din Iudeea, unde Hristos se oprise în drumul său spre Ierusalim. Lazăr, prietenul Său, și surorile sale erau de față. Cu puțin timp înainte, Hristos îl înviase pe Lazăr din morți, câștigând astfel respectul și credința oamenilor, dar și ura fanaticilor.
Biserica numește această zi „Sâmbăta lui Lazăr”, în amintirea învierii lui Lazăr și a promisiunii sale de înviere universală pentru toți oamenii. Biserica leagă această sărbătoare, prin anticipare, de Intrarea lui Hristos în Ierusalim: „Noi purtăm Simbolurile biruinței și strigăm Osana întru cele înalte”.
Dimineața Duminicii Floriilor
Duminica Floriilor celebrează sărbătoarea glorioasă și strălucitoare a Intrării lui Iisus în Ierusalim. Vestea că Hristos se afla în Betania a provocat un entuziasm general de acceptare, dar și de indignare în rândul marilor preoți, care hotărâseră să-L ucidă pe Hristos.
Drumul principal care ducea spre Ierusalim era acoperit de palmieri. Mulțimea, cu ramuri de palmier în mâini, își întindea mantiile pe drum în semn de respect, strigând: „Osana Fiului lui David, binecuvântat este Cel ce vine în numele Domnului”. Toate acțiunile și cuvintele poporului și ale lui Hristos aveau o semnificație mesianică recunoscută cu ușurință de evreii din acea vreme. Ca de obicei, Hristos a mers imediat la Templu, unde S-a rugat și a învățat. În acea seară, El a plecat spre Betania.
Lunea din Săptămâna Mare
În această zi se comemorează pe fericitul și nobilul Iosif și smochinul care a fost blestemat și uscat de Domnul. Ofilirea smochinului a fost o minune cu un simbolism deosebit, deoarece pomul avea frunze, dar nu și fructe. El este simbolul multor oameni care își revendică identitatea etică și religioasă, dar care în realitate au o viață goală, care nu dă roade.
Acesta a fost și cazul unora dintre fariseii din acea perioadă. Isus a blestemat pomul: „Să nu mai iasă niciodată niciun fruct din tine!”. (Matei 21:19). Trimiterea la povestea virtuosului Iosif din Vechiul Testament (Geneza 37-41) este făcută doar pentru contrast, deoarece viața lui Iosif a fost un model de corectitudine și de respectare sinceră a principiilor etice.
Marea seară de Sfânta Marți Mare
în ziua de marți se comemorează parabola celor zece fecioare, Matei 25:1-13. Pregătirea etică și veghea sunt fundamentele credinței vii.
Parabola celor zece fecioare este dezvoltată în jurul temei Mirelui: „De ce ești nepăsător, suflete al meu?… Lucrează cu cea mai mare sârguință cu talantul care ți-a fost încredințat; deopotrivă, veghează și roagă-te”.
Sfântul Mare Mucenic și Miercurea Mare
În miercurea din Săptămâna Sfântă, s-a rânduit de către Sfinții Părinți ai Bisericii să se facă pomenirea ungerii lui Hristos cu mir de către femeia din casa lui Simon, leprosul, în Betania. Pocăința a fost misiunea profeților.
Ar fi un titlu potrivit cu un singur cuvânt pentru Biblie, pentru că pocăința a fost misiunea Domnului nostru. Această femeie care a dat dovadă de pocăință și de credință caldă față de Domnul nostru ne prezintă și astăzi aroma virtuții sale spre imitare.
Marea Sfântă zi de Joi
Orthrosul de joi dimineața se cântă prin anticipare, miercuri seara. În multe biserici ortodoxe, însă, această slujbă se cântă la ora stabilită pentru joi dimineața, înainte de Vecernie și de Dumnezeiasca Liturghie. În Joia din Săptămâna Sfântă, acum miercuri seara sau joi dimineața, Sfinții Părinți, care au bine rânduit lucrurile, ne-au transmis succesiv de la Sfinții Apostoli și de la Sfintele Evanghelii să sărbătorim patru Evenimente: spălarea picioarelor ucenicilor, instituirea Sfintei Euharistii, Rugăciunea minunată, trădarea.
Vinerea Mare
Vinerea Mare celebrează sfânta, mântuitoarea patimă a lui Hristos. Pentru a lua păcatele noastre, Hristos a îndurat de bunăvoie scuipatul, biciuirea, bătaia, batjocura, batjocura și haina purpurie; trestia, buretele, oțetul, cuiele, sulița și, mai presus de toate, Crucea și Moartea.
Se celebrează mărturisirea de pe cruce a tâlharului penitent, răstignit împreună cu Hristos. Această slujbă este lungă, dar conținutul ei este dramatic și profund emoționant pentru creștinul devotat. Participarea la rugăciuni și la secvența istorică a evenimentelor, așa cum sunt relatate în Evanghelii și în imnuri, oferă o bază vie pentru marile evenimente care vor urma. În continuare sunt prezentate referințele celor „Douăsprezece Evanghelii” citite în cadrul acestei slujbe.
Sâmbăta Mare Sfântă
Slujba este Vecernia și Dumnezeiasca Liturghie de sâmbătă seara cântată prin anticipare, sâmbătă dimineața. Se citesc psalmi și se cântă imnuri de Înviere care vorbesc despre coborârea lui Hristos în Hades. „Astăzi Hades a strigat gemând” este descrierea din imnul care descrie învierea lui Adam și înfrângerea morții. Astfel, sărbătoarea din această zi se numește „Prima Înviere”.
Sfânta Duminică a Paștelui
În Duminica Paștelui, sâmbătă la miezul nopții, se sărbătorește Învierea dătătoare de viață a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Înainte de miezul nopții, se repetă Odele de jale din ziua precedentă. Orthrosul Învierii începe în întuneric total. Preotul ia lumină de la lumina de veghe și o dă credincioșilor, care au în mână lumânări.
Preotul cântă: „Veniți și primiți lumină din viața cea nestricăcioasă și slăviți-l pe Hristos, Cel ce a înviat din morți” și tot poporul i se alătură cântând acest imn din nou și din nou. Din acest moment, fiecare creștin ține în mână lumânarea pascală ca simbol al credinței sale vii și profunde în Învierea lui Iisus Hristos ca Mântuitor. În multe biserici, preotul îi conduce pe oameni în afara bisericii, unde citește Evanghelia care se referă la declarația Îngerului: „El a Înviat; El nu este aici”. (Marcu 16:1-8).
Reguli de respectat în Postul din Săptămâna Mare
Odată cu ziua de mâine, creștinii ortodocși vor trebui să respecte cu sfințenie anumite reguli, de exemplu, în ziua de Miercuri regula creștină spune că ar trebui să ținem post negru. Începând cu Marea Sfântă zi de Joi, creștinii nu mai au voie să lucreze pământul. O altă regulă, tot în Marea Sfântă zi de Joi, spune că dacă dormi în acea noapte o să fii leneș tot anul. Cât despre vopsitul ouălelor, se spune că este bine să facem asta tot în ziua de joi. O altă regulă, păstrată de-a lungul timpului, spune că mielul este sacrificat sâmbăta, și nu în altă zi.