Ce nu se face în ziua de Ignat. Tradiția pe care nu trebuie să o încalci. Vei atrage necazurile
Ziua de Ignat este sărbătorită pe data de 20 decembrie. Această sărbătoare coincide și cu Sfântul Ignatie Teoforul, unul dintre Sfinții Părinți ai Bisericii. Ignat a fost episcop al Antiohiei. Această zi este legată de multe tradiții și superstiții. Ce nu se face în ziua de Ignat? Românii țin cont de aceste lucruri, pentru că se spune că dacă nu respecți obiceiurile, vei avea parte de necazuri și vei atrage boli.
Tradiții de ziua de Ignat
În tradiția românească, ziua de Ignat sau Ignatul porcilor este asociată în principal cu obiceiurile legate de sacrificarea porcului și pregătirea cărnii.
Citește și: Ce trebuie să le dai colindătorilor: bani sau covrigi și dulciuri? Iată ce spune tradiția
Familia se adună pentru a participa la tăierea porcului, iar sarcina revine bărbatului. Pe de altă parte, femeia este cea care se ocupă de gătirea și prepararea bucatelor din carne de porc.
Carnea obținută în urma sacrificării porcului este folosită pentru cârnați de casă, caltaboși, tobă, jumări, slănină și altele.
După sacrificarea animalului are loc pomana porcului. Bucăți de carne sunt prăjite în ulei și sunt servite alături de mămăligă și murături. La această masă participă familia și vecinii, dar din bucatele sacrificate se împart și celor nevoiași.
Copiii sunt urcați pe porc înainte de pârlire, iar la sacrificarea, bărbații fac un semn al crucii pe frunțile celor mici cu sânge. Se spune că îi protejează de boli și îi menține sănătoși și vioi.
Un alt obicei este ca locul de sacrificare să fie purificat înainte. De asemenea, sacrificarea are loc pe lumină, pentru că se spune că lumina are capacitatea de a îndepărta spiritele malefice.
În această zi, întreaga familie participă la ritualuri. Femeile se ocupă atent de carne, curățând-o, spălând-o și pregătind bucate tradiționale pentru Crăciun și restul anului.
De asemenea, se spune că în noaptea de Ignat porcii visează că vor fi tăiați, motiv pentru care nu se mai îngrașă și nu mai mănâncă de aici înainte.
În zonele rurale, între Ignat și Crăciun, femeile obișnuiesc să macine grâu din care se fac celebrele turte numite „scutecele Domnului Hristos”. Acestea se fac cu miere și nucă măcinată și se mănâncă în Ajunul Crăciunului. Ele se dau și colindătorilor și se spune că aduc noroc și bunăstare.
Ce nu se face în ziua de Ignat
Aceleași tradiții și superstiții spun că în această zi nu ar trebui să faci nimic altceva în afara tăierii porcului.
Femeile însărcinate nu trebuie sub nicio formă să lucreze, pentru că pot naște copii cu probleme.
De asemenea, activități precum spălatul, cusutul, măturatul sau curățenia sunt interzise de Ignat.
Nu ai voie să sacrifici porcul înainte să se ivească zorile sau după ce a apus soarele. Se taie porcul doar pe lumină, ca să țină la distanță spiritele malefice.
La tăierea porcului, bărbatul face semnul crucii la capul porcului și spune „Tatăl nostru. Să îl mâncăm sănătoși”.
De asemenea, pe porcul tăiat se urcă un copil, pentru că se spune că veselia acestuia va face porcul fericit să fie mâncat. Obiceiul este amintit și de Ion Creangă în „Amintiri din Copilărie”:
„La Crăciun, când tăia tata porcul şi-l pârlea, şi-l opărea, şi-l învelea iute cu paie, de-l înnăduşa, ca să se poată rade mai frumos, eu încălecam pe porc deasupra paielor şi făceam un chef de mii de lei, ştiind că mie are să-mi dea coada porcului s-o frig şi beşica s-o umplu cu grăunţe, s-o umflu şi s-o zurăiesc după ce s-a usca…”
Femeile nu trebuie să participe la sacrificarea porcului, pentru că se spune că dacă îi este cuiva milă de porc, acesta nu poate muri. Femeile se ocupă de carne, odată ce porcul a fost tranșant, dar ele nu participă la sacrificarea propriu zisă a animalului.