Ce înseamnă „oraşul de 15 minute” şi cum ar putea fi implementat în România. Proiectul are mare succes în întreaga lume

În ultimii ani se tot vehiculează termenul „orașul de 15 minute”, iar conceptul se bazează pe majoritatea necesităților și serviciilor zilnice, cum ar fi munca, cumpărăturile, educația, asistența medicală și petrecerea timpului liber. Se pare că acest concept ar putea fi implementat în România,deși există deja în anumite zone, având în vedere că proiectul are mare succes în întreaga lume.

Ce înseamnă conceptul „oraşul de 15 minute”

Această viziune a orașelor durabile imaginează locuri în care locuitorii pot trăi cu adevărat la nivel local, cu tot ceea ce au nevoie la o distanță scurtă de mers pe jos sau cu bicicleta. Pentru a înțelege conceptul „oraşul de 15 minute”, luați în considerare două scene foarte diferite din Paris.

În 1976, regizorul de film Claude Lelouch a legat o cameră de luat vederi stabilizată cu giroscop în partea din față a mașinii sale și a pornit într-o plimbare prin Paris. În timp ce trecea pe roșu la 18 semafoare și atingea o viteză maximă de 228 km/h, Lelouch a numit filmarea „un act imoral”, iar cineastul a surprins imagini de la nivelul barei de protecție a Arcului de Triumf și a Champs-Élysées.

Lansat sub forma unui scurtmetraj de nouă minute, C’était un Rendez-vous, cascadoria a fost visul unui pasionat de mașini, de fapt o viziune a unui oraș făcut pentru mașini.

Astăzi, pe de altă parte, bicicliștii parizieni publică videoclipuri care arată mulțimi de adolescenți care se dau în spectacol pe bicicletă pe marile bulevarde ale orașului în timpul verii, făcând să sară roțile din față în timp ce execută mișcări de dans complicate.

Este o manifestare electrică a comunității, a creativității și a vieții urbane, care intră în conflict direct cu senzațiile de nepăsare ale lui Lelouch. Este, de asemenea, o reclamă eficientă pentru potențialul unui concept care câștigă teren în urbanism.

„Orașul de 15 minute” este o abordare a designului urban care urmărește să îmbunătățească calitatea vieții prin crearea unor orașe în care tot ceea ce are nevoie un locuitor poate fi accesat în 15 minute pe jos, cu bicicleta sau cu mijloacele de transport în comun.

Acest concept pune accentul pe o planificare atentă la nivel de cartier, oferind fiecărui cartier caracteristicile de care are nevoie pentru a susține o viață plină, inclusiv locuri de muncă, alimente, recreere, spații verzi, locuințe, cabinete medicale, mici întreprinderi și multe altele. Și, ceea ce este important, este o viață plină care nu necesită o mașină.

Vezi și: Orașele din România cu poluarea scăzută în 2021. Aici poți respira aer curat, în pandemie

O scurtă istorie a conceptului „orașul de 15 minute”

Ideea generală nu este nouă, aceasta se bazează pe principiile Noului Urbanism și ale dezvoltării orientate spre tranzit și își găsește rădăcinile în ideea de „unitate de cartier” avansată de planificatorul american Clarence Perry la începutul anilor 1900. În ultimul deceniu au apărut, de asemenea, viziuni similare de orașe sau cartiere de 30 și 20 de minute, în special în Australia.

Dar conceptul „oraşul de 15 minute” și-a găsit o nouă popularitate în 2019 de la Carlos Moreno, un profesor franco-colombian care a dezvoltat ideea în căutarea atașamentului față de un anume loc. Căutarea îmbunătățirii calității vieții nu necesită ca un oraș să „ducă un război împotriva mașinilor sau să construiască un Luvru la fiecare 15 minute”, spune Moreno.

Dimpotrivă, trebuie să se descentralizeze prin adăugarea mai multor opțiuni pentru mersul pe jos, mersul cu bicicleta și transportul în comun și să se concentreze pe dezvoltarea economică în fiecare colț al orașului. Moreno spune că activitatea lui Jane Jacobs, sfânta urbanistă, s-a regăsit în planurile sale.

Poate funcționa „orașul de 15 minute”?

Există deja dovezi convingătoare că „orașul de 15 minute” poate funcționa. Înlocuirea deplasărilor lungi și a transportului în comun bazat pe mașini cu biciclete și mersul pe jos ar reduce drastic emisiile generate de autovehicule, ar spori sănătatea locuitorilor și ar elibera drumuri și locuri de parcare pentru alte utilizări.

Majoritatea călătoriilor efectuate în orașe sunt destul de scurte. Cercetările privind obiceiurile de conducere ale gospodăriilor din SUA au arătat că aproape 60% din călătoriile cu o singură direcție sunt mai mici de 9,6 km, iar 75% din toate călătoriile sunt de 16 km sau mai puțin.

Merită să recunoaștem că „orașul de 15 minute” pare atât de îndrăzneț și transformator tocmai pentru că modul în care proiectăm orașele în prezent este în antiteză cu obiectivele sale. Înlocuirea locurilor de parcare și a drumurilor pentru mașini ar putea părea o modalitate contraintuitivă de a îmbunătăți traficu.

Dar cealaltă abordare, anume adăugarea de mai multe drumuri și alte facilități pentru mașini, este cea care nu funcționează. Este un principiu central al cererii induse: mai mult asfalt duce la mai multă aglomerație, ceea ce duce la cererea de mai multe drumuri.

În plus, există o piață pentru construirea de cartiere care nu necesită mașini. Un raport de cercetare intitulat „Foot Traffic Ahead”, întocmit de o echipă de academicieni, avocați și dezvoltatori comerciali, a constatat că așa-numitele  locuri urbane pietonale din SUA au cerut chirii cu 75% mai mari decât media metropolitană în cele mai mari 30 de orașe din țară, crescând în același timp oportunitățile de capital și de investiții.

Vezi și: Orașul mare al României care este pe locul doi la poluare. Nu este vorba despre București sau Cluj

Cum ar putea fi implementat „orașul de 15 minute” în România

Așa cum relatam astăzi (citește Ce nu ar mai putea să facă şoferii din România. Va fi ca pe vremea lui Ceauşescu. Proiectul care sperie conducătorii auto), Camera Deputaților a adoptat ieri o nouă lege, privind mobilitatea urbană durabilă. Unul din punctele importante aduse de această nouă lege este limitarea accesului șoferilor în anumite zone urbane sau rurale, decizia fiind la mână administrațiilor.

Aceeași lege aduce în discuție conceptul „oraşul de 15 minute”, în proiectul înaintat de Guvernul Ciucă către Senat, proiect de altfel votat relativ repede de senatori. Întregul proiect aprobat se regăsește în PNRR, ca unul din jaloanele importante impuse de CE, printre acestea regăsindu-se și conceptul „oraşul de 15 minute”.

Dar, deși astăzi parlamentarii vorbesc de acest aspect ca de o teorie a conspirației, în proiectul aprobat de cele două camere nu se pomenește nicăieri de el, find vorba doar de acele principii enunțate de UE, referitoare la mobilitatea urbană durabilă și modul în care acestea vor fi aplicate în Europa.

În optica unora, mai ales a adepților teoriilor conspirative, conceptul „oraşul de 15 minute” este văzut cu mult scepticism, denumindu-l, de fapt, „orașele închisoare”. Cu toate astea, surprinzător, conceptul este deja implementat în două zone. Prima zonă este Sectorul 2 al Capitalei, iar cea de a doua zonă este orașul Cluj, în întregime.

Primarul Sectorului 2: „Trebuie să existe aceste facilități”

În ceea ce privește Sectorul 2, primarul Mihaiu a fost cel care a luat decizia de experimenta conceptul, declarând că a impus dezvoltatorilor imobiliari că „trebuie să existe aceste facilități”, în momentul în care se construiesc aici noi zone rezidențiale:

„În primul rând am vorbit cu toți dezvoltatorii imobiliari de proiecte mari și le-am pus în vedere faptul că trebuie să existe aceste facilități, cu precădere cele de învățământ – școală, grădiniță, creșă – dar și spațiu verde, servicii medicale. Unii dezvoltatori au pus pe masă și construirea de biserici, care sunt și ele parte din viața comunității.

Suplimentar, am început să identificăm locuri unde se pot crea parcuri, grădinițe, creșe în cartiere deja construite. Vorbesc despre cartierul Andronache, creangă, unde intenționăm să cumpărăm sau să expropriem terenuri pentru realizarea acestor funcțiuni.

Vorbesc despre cele două creșe pe care le construim prin PNRR în zone care au nevoie, construirea a 4 grădinițe noi, revitalizarea școlilor, astfel încât părinții să nu mai simtă nevoia să meargă cu mașina până la școală”, a explicat primarul Sectorului 2.

Conceptul „oraşul de 15 minute” se dezvoltă și la Cluj

Pe de altă pate, în vestul țării, la Cluj, conceptul „oraşul de 15 minute” se pare că are parametrii funcționali mult mai buni, sau cel puțin așa declară viceprimarul Dan Tarcea, conform Hotnews:

„Orașul de 15 minute înseamnă că la 15 minute de mers pe jos găsești toate funcțiunile de care ai nevoie: școală, creșă, grădiniță, sală de sport, teren de sport, magazine, ca să nu fii nevoit să mergi în altă parte a orașului pentru aceste funcțiuni de bază.

Dar asta nu înseamnă că limităm deplasările. Poți să te duci oricând în altă parte a orașului să îți vizitezi prietenii, să mergi la resturant sau ce vrei tu să faci.

(…)De aceea facem parcuri, baze sportive, școli în cartierele noi, grădinițe, tocmai pentru ca omul să găsească în proximitate ce are nevoie și să nu fie nevoit să străbată orașul și să stea blocat în trafic”, declară viceprimarul Clujului.

Vezi și: Schimbare importantă la plata taxelor. Anunțul făcut de Primăria Capitalei

De la Paris la Shanghai, din ce în ce mai multe orașe se reconstruiesc

Există deja 16 orașe din întreaga lume care au pus în aplicare conceptul de „orașul de 15 minute” sau idei similare, sau care lucrează în acest sens. Abordările variază, unele orașe încercând să implementeze concepte de 20 de minute, altele de 10 minute, iar altele concentrându-se fie pe anumite cartiere urbane, fie pe recrearea întregului oraș.

Printre pionieri adoptării conceptului „orașul de 15 minute” se numără și capitala Franței. Nucleul conceptului parizian consideră școlile drept „capitale”, transformându-le în centrul fiecărui cartier. Curțile școlilor sunt reamenajate în parcuri pentru a le face accesibile pentru alte activități după orele de curs și în weekend.

De asemenea, Parisul dorește să refolosească jumătate din cele 140.000 de locuri de parcare, transformându-le în zone verzi, locuri de joacă, locuri de întâlnire în cartier sau locuri de parcare pentru biciclete. Străzile din întreg Parisul ar trebui să fie prietenoase cu bicicleta până în 2026.

În 2016, Shanghai a anunțat că intenționează să introducă ceea ce numește „cercuri de viață comunitară de 15 minute”, un plan care să asigure că toate activitățile de zi cu zi se află la o distanță de 15 minute de mers pe jos. Alte 50 de orașe chinezești doresc să implementeze acest concept.

O inițiativă din Marea Britanie „orașul de 15 minute” vizează, de asemenea, obținerea unei calități mai bune a vieții pentru locuitorii orașelor. Ca parte a programului de renaturalizare la nivelul întregii țări, guvernul britanic a anunțat planuri pentru ca toată lumea să poată ajunge la zone verzi sau la ape deschise la o distanță de 15 minute de mers pe jos de casă.