Ce înseamnă expresia „zgârie-brânză” și de unde vine. Mulți români o folosesc, dar nu au idee

Cu siguranță ai auzit-o, poate ai și folosit-o, dar te-ai întrebat vreodată ce înseamnă expresia „zgârie-brânză” și de unde vine această sintagmă inedită? Află, din rândurile de mai jos, cum a luat naștere și în ce condiții este potrivită.

O sintagmă inedită

Limba română cuprinde o colecție spectaculoasă de expresii bizare, născute din popor, transmise din generație în generație. Pe multe le folosim și astăzi, fără să știm exact cum s-au format, când s-au format și ce înseamnă, de fapt.

Un astfel de exemplu este „zgârie -brânză”. Nu este o locuțiune cu care ne întâlnim prea des, însă, cel mai probabil, ai auzit-o, măcar o dată în viață, poate ai și spus-o cuiva sau despre cineva.

Momentul din istorie în care s-a format expresia rămâne un mister, sursa acesteia este necunoscută, la fel și povestea din spatele ei.

Ce înseamnă expresia „zgârie-brânză”

Ce înseamnă expresia „zgârie-brânză”? Dacă vom consulta Dicționarul  Explicativ al Limbii Române, DEX, aflăm că se referă la un om care este „avar, calic, cărpănos, zgârcit”.

Dacă pornim de la definiția oferită în DEX, putem specula că expresia descrie o persoană avară, care ar face orice pentru a consuma cât mai puțină mâncare. Astfel, în loc să taie o bucată sau o felie din acest produs, doar zgârie o bucățică mică și subțire, demonstrându-și, fără doar și poate, caracterul zgârcit.

Te-ar putea interesa și: Ce înseamnă, de fapt, expresia „eram pe drojdie”. A fost folosită de Dumitru Buzatu când a primit mita de 1,25 milioane de lei

„Ce caută pupăza cu colacul? Pupăza înoată?”

O altă expresie bizară a stârnit o dezbatere intensă la Chefi la Cuțite. Cei trei jurați au vorbit despre semnificația celebrei expresii ”colac peste pupăză”, întrebându-se când și de ce se folosește în limbajul românesc.

”Sorin Bontea: De ce ”colac peste pupăză”? Ce caută pupăza cu colacul? Pupăza înoată?

Florin Dumitrescu: Dar fii atent că nu e vorba despre colacul de salvare, e vorba de colacul de mâncare, colacul de pâine.

Sorin Bontea: Dar de ce pe pupăză? De ce nu pe cuc?

Florin Dumitrescu: Voi ați văzut vreodată vreo pupăză?

Cătălin Scărlătescu: Da.

Florin Dumitrescu: Cum arată o pupăză? Eu nu înțeleg cum arată o pupăză.

Cătălin Scărlătescu: Deci trebuie să aibă așa o .. (n.r. arată forma unei creste).

Sorin Bontea: Bufnița e bufniță (n.r. toți chefii râd).

Cătălin Scărlătescu: Dar ce vrei să fie, mă, bufnița?

Florin Dumitrescu: Da, nu am văzut niciodată o bufniță

Cătălin Scărlătescu: Are, mă, creastă.

Florin Dumitrescu: Cum a ajuns pasărea aia să aibă un nume ăsta atât de nasol? Pupăză! Dacă ciocănitoarea se dă cu capul de pom, pupăza pupă pomul?

Cătălin Scărlătescu: Pupupuup pupuupupu.

Sorin Bontea: Bă, dar de ce colacul, ce legătură are?

Florin Dumitrescu: Stai un pic! În ce context se folosește ”colac peste pupăză”?

Cătălin Scărlătescu: Ai adus și tu colac peste pupăză aici…

Sorin Bontea: Nu poți să îi spui ”inutil”? De ce să spui ”colac peste pupăză”? Cine o fi inventat asta?”, a fost dialogul savuros al celor trei chefi.

Te-ar putea interesa și: De unde vine expresia ”tufă de Veneția” și ce înseamnă. Mulți români o folosesc, dar nu știu sensul ei