Ce înseamnă expresia „s-a dus bou și s-a întors vacă”. Puțini oameni știu adevăratul sens

Creativitatea românilor nu a cunoscut limite nici în privința expresiilor. Cum veșnicia s-a născut la sat, tot așa multe cuvinte au luat naștere în desaga gândurilor celor care ne-au călcat pământul. Puțini știu însă cei care cunosc semnificația reală a expresiilor, cum ar fi „s-a dus bou și s-a întors vacă”.

Originile expresiei „s-a dus bou și s-a întors vacă”

Limba română reprezintă un fond imaterial al neamului nostru, o moștenire veșnică transmisă pe cale orală în primă fază. Cum veșnicia s-a născut la sat, așa au luat naștere și multe cuvinte, și expresii în desaga imaginației celor care au trăit înaintea noastră.

„S-a dus bou și s-a întors vacă” reprezintă una dintre expresiile care au rămas în conștiința populară din secolul al XIX-lea, când copiii românilor mai înstăriți, mai exact ai boierilor, erau trimiși la școli peste hotare. Mulți se întoarceau acasă fără să fi învățat mare lucru.

Creangă a folosit-o în „Amintiri din copilărie”

Expresia „s-a dus bou și s-a întors vacă” a făcut carieră publică mai ales după ce a fost încorporată în cartea „Amintiri din copilărie”, a lui Ion Creangă, susțin unele voci. Într-o discuție în familie despre viitorul lui Nică, mama lui, Smaranda, îi spune bărbatului ei că vrea ca acesta să învețe și să devină popă.

„N-ai auzit că unul cică s-a dus odată bou la Pariz, unde-a fi acolo, şi a venit vacă?”, a fost răspunsul pe care l-a dat tatăl lui Nică, Ștefan a Petrei.

Te-ar putea interesa și: Ce înseamnă expresia ”o laie”. Mulți români o folosesc, dar nu știu sensul ei VIDEO

Ce spune dexonline despre sensul expresiei

Deși des folosită odinioară, mulți se amuză astăzi de sensul expresiei amintite. Puțini știu la ce se referă, de fapt, gruparea de cuvinte. Expresia „s-a dus bou și s-a întors vacă” face referire, de regulă, la o persoană care pleacă să studieze, să se lămurească într-o problemă și se întoarce practic fără răspuns.

„Expresia săptămânii

Expr. s-a dus bou și s-a întors vacă, se spune despre cineva care n-a reușit să învețe nimic, care nu s-a lămurit”, se arată pe pagina de Facebook dexonline.

Te-ar putea interesa și: De ce expresia „îmi cer scuze” este greşită din punct de vedere gramatical. Toţi românii spun aşa, însă nu este deloc corect

Expresia lui Eminescu, în același spectru

În altă ordine de idei, în același context zoologic și frazeologic se încadrează și expresia „chip isteț de oaie creață”, identificată în lucrarea „Ai noștri tineri…”, scrisă în anul 1876 de către Mihai Eminescu, după doi ani pe care i-a petrecut la studii, în Berlin.

Gazetarul Mihai Eminescu a comentat, în articolul de opinie amintit, situația tinerilor români care pleacă în străinătate pentru a studia. A ales drept țintă satirică nu Berlinul, ci Parisul:

„Ai noştri tineri la Paris învaţă/ La gât cravatei cum se leagă nodul, Ş-apoi ne vin de fericesc norodul/ Cu chipul lor isteţ de oaie creaţă”.